Venezuela, divizată după victoria la limită a lui Nicolas Maduro

Venezuela a intrat într-o stare de incertitudine politică. Victoria contestată a candidatului regimului chavist Nicolas Maduro, care - potrivit datelor oficiale ale Consiliului Electoral Naţional - a obţinut aproape 300.000 de voturi în plus faţă de aspirantul opoziţiei, Henrique Capriles, i-a împărţit în două pe venezueleni, punând capăt proiectului hegemonic al Revoluţiei Bolivariene, notează marţi ziarul El Pais.

Criza politică s-a acutizat după ce Consiliul Electoral Naţional (CEN) l-a proclamat preşedinte ales pentru următorii şase ani pe Maduro, considerat marele perdant moral al acestor alegeri, fără să mai aştepte renumărarea voturilor cerută de opoziţie. În unele cartiere ale Caracasului s-a auzit un zgomot asurzitor de cratiţe, cetăţenii făcând zgomot cu tot ce le-a căzut în mână. Au fost şi grupuri de opozanţi care au blocat traficul pe autostrada care duce spre capitală. Graba cu care a fost proclamat învingătorul l-a determinat pe Capriles să-l califice pe Maduro drept 'un preşedinte nelegitim şi bastard'.

Avantajul lui Maduro asupra candidatului opoziţiei a crescut cu 1,7%, potrivit noilor date ale CEN, cu 7.559.349 de voturi în favoarea sa (55,756%) faţă de 7.296.876 (48,98%) pentru Capriles. O diferenţă minimă care s-ar putea reduce la numărarea voturilor venezuelenilor din străinătate. Secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Jose Miguel Insulza, şi-a exprimat luni sprijinul faţă de 'o numărare completă' a voturilor, oferind ajutorul organizaţiei pentru definitivarea acestei sarcini, în timp ce preşedinta CEN, Tibisay Lucena, a calificat iniţiativa drept 'ingerinţă în suveranitatea naţională'.

Reclamaţiile opoziţiei, bazate pe cele 3.000 de nereguli înregistrate, seamănă îndoială privind viitorul imediat al ţării. Se preconizează ca noul preşedinte să depună jurământul la 19 aprilie. 'Cel mai probabil este ca rezultatul final al voturilor să fie contestat la Curtea Supremă', este de părere analistul Manuel Felipe Sierra. Suscită incertitudine şi capacitatea lui Maduro de a guverna în aceste condiţii o ţară care se confruntă cu o situaţie economică extrem de complicată. 'Nu va putea guverna împotriva voinţei a jumătate din ţară. Va fi nevoit să angajeze un dialog urgent cu opoziţia. Este un preşedinte foarte slab şi trebuie să facă o schimbare radicală', subliniază Armando Duran, fost ambasador spaniol la Caracas.

Senzaţia de înfrângere pe care o au chaviştii nu poate fi disimulată şi au început deja să apară mişcări interne care contestă leadershipul lui Maduro. Diosdado Cabello, preşedintele Parlamentului şi vicepreşedintele partidului de guvernământ PSUV, a declarat că rezultatele obligă la o 'autocritică' profundă şi a scris pe contul său de Twitter că unul din succesele lui Capriles a fost faptul că numeroşi chavişti s-au lăsat amăgiţi de 'dreapta perversă'. Marea parte a celor 700.000 de voturi obţinute în plus de Capriles faţă de alegerile din 7 octombrie s-au datorat sectoarelor sărace care şi-au schimbat votul.

'Proiectul hegemonic bolivarian a murit', a declarat Cesar Miguel Rondón, conducătorul programului de radio cu cea mai mare audienţă în ţară. 'Chaviştii au mizat pe o campanie de zeificare a lui Chavez şi au greşit. Maduro a jucat rolul de medium într-o şedinţă de spiritism naţional care a eşuat', a subliniat şi Manuel Felipe Sierra. În ciuda maşinăriei de vot a statului mobilizată în favoarea sa şi a mass-media, Maduro a pierdut peste 600.000 de voturi faţă de cele obţinute de Chavez grav bolnav, la alegerile din octombrie. Iar victoria morală a lui Capriles întăreşte leadershipul opoziţiei şi deschide o nouă pagină în istoria politică a Venezuelei.