Veneţienii sunt supăraţi din cauza invaziei vaselor de croazieră

Veneţia, Italia - Este fascinant să stai pe puntea unui vas de croazieră cu mai multe niveluri, să priveşti în jos spre piaţa istorică San Marco din Veneţia şi să vezi cum gondolele – semnătura oraşului – alunecă uşor prin oraş.
Vasul de croazieră MSC Magnifica trece aproape de Piaţa San Marco din Veneţia pe 23 ianuarie, 2011. (Andrea Pattaro / AFP / Getty Images)
Veronica Melelli
12.03.2012

Veneţia, Italia - Este fascinant să stai pe puntea unui vas de croazieră cu mai multe niveluri, să priveşti în jos spre piaţa istorică San Marco din Veneţia şi să vezi cum gondolele – semnătura oraşului – alunecă uşor prin oraş.

Veneţienii, însă, au obosit sa tot vadă aceste condominii mamut plutitoare, care pun în pericol frumuseţea oraşului lor vechi şi delicat.

Autorităţile italiene au emis un decret în urma incidentului fatal al Costa Concordia pe coasta toscană, în ianuarie, cerând limitarea trecerii de nave de mari dimensiuni în apropierea zonelor sensibile. Decretul a stârnit o dezbatere aprinsă în Veneţia în legătură cu modul în care vor rezolva problema acolo.

Potrivit localnicilor, aceste vase mari de lux au mai mult decât un impact vizual asupra oraşului; ei se tem că aerul, apa şi ecosistemul din mediul fragil al lagunelor vor fi afectate, iar sistemul fragil de canale şi fundaţiile subacvatice ale oraşului vor fi deteriorate.

"În comparaţie cu acest condominiu de 60 metri, Palatul Dogilor pare o jucărie Lego, care are numai 14 metri," susţine Silvio Testa, un jurnalist pensionat şi purtător de cuvânt al No Big Ships, un grup care cere ca vasele mari să părăsească lagunele oraşului.

Deşi economia Veneţiei a devenit tot mai dependentă de turism, cu peste 35 de milioane de vizitatori în 2011-unii localnici consideră că interzicerea navelor de croazieră nu ar fi o pierdere.

Lorena della Togna, o profesoară de dans din Veneţia, a declarat că cele aproape 2 milioane de vizitatori de pe navele de croazieră de anul trecut "nu au avut un impact suficient de mare [asupra economiei], pentru a justifica poluarea în curs de desfăşurare, eroziunea fundului mării şi vederea lor pe fereastră."

În prezent, majoritatea navelor urmeze o ruta principală pentru a ajunge la terminalul de pasageri din portul Veneţiei: ele intră prin laguna Bocca di Lido (intrarea Lido), trec apoi prin Bazinul San Marco şi prin Canalul Giudecca.

În 2011, din cele 1.384 de nave care au ajuns în Veneţia, 654 dintre ele erau nave de croazieră, restul fiind reprezentat de feriboturi şi hidroglisoare. Traficul navelor de croazieră prin port a crescut cu 496 la sută din 1997, şi cu 10 la sută din 2010.

Soluţie controversată

Pentru noi, decretul [guvernului] nu există. Nici nu va rezolva problema poluării, impactului asupra clădirilor şi deranjului de a avea televizoarele şi telefoanele mobile ale cetăţenilor afectate de radarul navelor care trec. (Silvio Testa, jurnalist)

Autoritatea portuară din Italia a prezentat o propunere guvernului oraşului pentru a "atenua şi/sau a devia trecerea navelor de croazieră de mari dimensiuni şi în acelaşi timp a proteja economia portului din Veneţia", potrivit unei scrisori postate de ministrul italian pe site-ul Environment.

Soluţia a primit sprijin din partea autorităţilor locale, dar are şi criticii.

Propunerea prevede o soluţie pe termen scurt prin schimbarea rutelor navelor de-a lungul unui traseu alternativ pentru a ajunge la actualul terminal pentru pasageri şi o soluţie pe termen mediu spre lung, prin crearea unui nou terminal pentru vasele de croazieră, la limita exterioară a lagunei.

Primul pas al proiectului va fi pus în aplicare prin excavarea unui canal nou în lagună, pentru a devia navele din Bazinul San Marco.

Jurnalistul Testa de la No Big Ships observă în continuare că Veneţia este un oraş înconjurat de o lagună, care "este un organism artificial păstrat de secole prin intervenţii artificiale, pentru că supravieţuirea oraşului a depins întotdeauna de echilibrul său."

"Săparea unui canal nou va fi o lovitură mortală pentru echilibrul lagunei", a spus el.

"Dacă alternativa este excavarea unui canal, atunci nu suntem de acord. Să nu mai menţionăm că navele vor continua să intre în bazinul Marittima, cauzând în continuare daune lagunei.

"Pentru noi, decretul [guvernului] nu există. Nici nu va rezolva problema poluării, impactului asupra clădirilor şi deranjului de a avea televizoarele şi telefoanele mobile ale cetăţenilor afectate de radarul navelor care trec", a declarat Testa.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor