Valentin Dolganiuc: Moldova are astăzi o singură salvare, revenirea într-un spaţiu firesc naţional românesc

În contextul aniversării la 27 martie curent a Centenarului Unirii Basarabiei cu România, eveniment ce ar constitui pentru românii basarabeni un prilej de îndreptăţită mândrie pentru fapta istorică a predecesorilor, precum şi al iniţiativei consiliilor locale şi a primăriilor din Republica Moldova de a semna în mod simbolic unirea cu România, un grup de deputaţi din primul Parlament, semnatari ai Declaraţiei de Independenţă, îşi exprimă susţinerea şi solidaritatea cu opţiune firească a cetăţenilor.

Mai mult decât atât, grupul de deputaţi ai primului Parlament au constatat, la aproape 27 ani de la proclamarea independenţei, că Republica Moldova rămâne unul dintre cele mai sărace state din Europa, incapabil să asigure minimum un trai decent cetăţenilor săi din care cauză exodul populaţiei a atins cote înspăimântătoare, ”primejduind însăşi fiinţa naţională în aceste teritorii româneşti înstrăinate”.

La 26 ani de la finalizarea conflictului armat de pe Nistru, Moldova nu-şi controlează întregul său teritoriu şi frontierele, nefiind în stare cu tot sprijinul organismelor internaţionale să determine Federaţia Rusă să-şi retragă trupele de ocupaţie şi armamentul din regiunea separatistă Transnistria, aflându-se astfel în pericol de înstrăinare şi transformare în gubernie rusească.

Dezamăgiţi că actuala clasă politică din RM n-a reuşit la aproape 27 ani de la proclamarea independenţei să elimine corupţia endemică din structurile statului şi să implementeze reforme democratice care ar garanta cetăţenilor un nivel de viaţă decent, semnatarii Declaraţiei de Independenţă vin totuşi cu un apel către toate partidele de orientare democratică - măcar în al 12-lea ceas să-şi revadă urgent opţiunile pentru viitorul acestui pământ şi să adere la cursul pregătirii şi susţinerii demersului unionist în Republica Moldova.

Totodată, regretând că toate actele de eroism ale poporului român şi inclusiv ale celor din Basarabia au fost tăinuite şi pecetluite în timp, Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament, a ţinut să amintească despre etajul trei al clădirii în care a avut loc votul istoric al Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu România care, ulterior, o perioadă destul de îndelungată, a fost sigilat, iar membrii Sfatului Ţării au fost decimaţi, deportaţi şi omorâţi de către regimul sovietic de ocupaţie.

”La 1918 în Basarabia nu era nicio şcoală românească. Independenţa Republicii Moldova nu este altceva decât opera românilor din Basarabia şi este o consecinţă firească a dezvoltării la Chişinău a mişcării de eliberare naţională care a apărut încă înainte de 1988 datorită acelor înaintaşi care, de la 1940 încoace, au ţinut aprinsă candela românească aici şi nu au permis ca ea să se stingă. În condiţiile în care se află în prezent Republica Moldova există o singură salvare, revenirea într-un spaţiu firesc naţional românesc”, a conchis Dolganiuc.