Uzbekistan are un nou preşedinte: Şavkat Mirzioev

Şavkat Mirzioev a câştigat cu 88,6% alegerile puternic controlate ce au avut loc duminică, devenind cel de-al doilea preşedinte ales al ţării după moartea liderului veteran Islam Karîmov.

Alegerea noului preşedinte are loc, de asemenea, în contextul în care şi fiica fostului lider uzbek, Gulnara Karîmova, conform unor rapoarte, ar fi murit otrăvită.

Mirzioev, în vârstă de 59 de ani, este cel mai tânăr dintre liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală.

Încă de la mijlocul anilor 1990, activiştii pentru drepturile omului au evidenţiat paralele între sistemul de putere din Uzbekistan, creat de Karîmov, şi regimul represiv al fostului preşedinte turkmen Saparmurat Niazov, un regim pe care succesorul său Gurbanguly Berdimuhamedov l-a menţinut.

După moartea lui Niazov în 2006 şi cea a lui Karîmov la începutul lunii septembrie în acest an, tranziţia de putere în ambele ţări a încălcat constituţiile celor două ţări. În ambele cazuri, preşedinţii parlamentelor ar fi trebuit să preia îndatoririle şefului statului până la alegerile anticipate. Totuşi, în Turkmenistan, poziţia a fost preluată de Berdimuhamedov, care era adjunct al premierului la acea vreme, în timp ce premierul Mirzioev a ocupat funcţia de preşedinte interimar în Uzbekistan.

Acum observatorii se întreabă cum va face faţă Mirzioev binecunoscutului cult al personalităţii al predecesorului său, Karîmov. Va urma exemplul vecinului său turkmen Berdimuhamedov, care la scurt timp a înlocuit portretele lui Niazov cu propriile sale imagini? Criticii regimului uzbek susţin că Mirzioev va păstra caracteristicile sistemului Karîmov.

Mirzioev s-a remarcat din rândurile sisconducerii administrative sovietice şi face parte din nomenclatura uzbekă, elita de putere a ţării. El a studiat inginerie mecanică, a absolvit Institutul de Irigare şi Mecanizare Agricolă din Taşkent şi a lucrat ca om de ştiinţă şi secretar al organizaţiei pentru tineretul comunist - Komsomol. Începând cu 1990, el a ocupat o funcţie în Sovietul Suprem al Uzbekistanului; în 1994 a devenit membru al primului Parlament al ţării, când aceasta a obţinut independenţa. Ulterior, el a fost şef al regiunilor Jizzakh şi Samarkand. Iar în 2003, Mirzioev a devenit premier al Uzbekistanului.

Semne de modernizare?

Programul lui Mirzioev pentru alegerile anticipate nu a conţinut niciun fel de propuneri neobişnuite. De la început, acest candidat a fost prezentat poporului de către elita puterii ca un favorit clar. În public, Mirzioev s-a arătat modest. Totuşi, nu acest lucru i-a făcut pe oameni să vorbească despre el, ci faptul că a luat câteva decizii personale surprinzătoare şi a concediat câţiva şefi administrativi locali. Totuşi, în ciuda aşteptărilor, el i-a permis influentului ministru al Finanţelor Rustam Azimov să rămână în funcţie, mulţi văzându-l pe acesta din urmă ca un posibil viitor preşedinte. Se crede că Azimov este mult mai pro-Occident, în timp ce Mirzioev este mai înclinat spre Rusia.

“Semnalele trimise de Mirzioev şi echipa sa către Occident au fost primite cu optimism prudent, în special invitaţia făcută observatorilor electorali occidentali şi graţierea deţinuţilor politic”, a declarat Akezhan Kazhegeldin expert în probleme legate de Asia Centrală. În plus, expertul consideră că acest lucru ar putea fi o indicaţie că Mirzioev doreşte să încerce să modernizeze economia şi să ofere companiilor o libertate mai mare.

Conform lui Kazhegeldin, sistemul puterii din Uzbekistan, creat de-a lungul mai multor decenii, se potriveşte cu Mirzioev în această privinţă: statul este prezent în fiecare colţ al ţării, făcând posibilă modernizarea de la un nivel superior. Totuşi, Kazhegeldin a comentat că, împreună cu libertatea economică mai mare, oamenii vor cere de asemenea o libertate legală mai mare. Şi acest lucru, a adăugat el, va fi un moment foarte dificil pentru conducerea uzbekă, obişnuită să aibă o natură autoritară.