Liderul uzbek Islam Karîmov a murit. Viitorul ţării, nesigur
Preşedintele Uzbekistanului, Islam Karîmov, a murit, au declarat autorităţile din fostul stat sovietic. Moartea sa ar putea declanşa o luptă pentru putere în rândul înalţilor oficiali ai ţării asiatice.
Fostul preşedinte al Uzbekistanului, Islam Karimov. (Captură Foto)
Zvonurile despre moartea lui Karimov au circulat cu câteva zile înainte ca agenţiile de ştiri – citând surse nenumite – să confirme acest lucru vineri. Autorităţile uzbeke au confirmat moartea preşedintelui veteran, dar numai după ce câţiva lideri străini şi-au transmis condoleanţele.
Liderul uzbek a murit după ce s-a luptat cu cu o boală gravă şi va fi înmormântat sâmbătă, au declarat autorităţile ţării.
Speculaţiile privind moartea lui Karîmov au luat amploare, joi, după publicarea unui raport de către Reuters în care a declarat că autorităţile uzbeke au început să cureţe oraşul natal al preşedintelui, Samarkand, aparent pentru a-l pregăti pentru înmormântarea acestuia. Mama liderului uzbek şi cei doi fraţi ai acestuia au fost înmormântaţi în acest oraş. Ulterior, guvernul uzbek a declarat că liderul veteran va fi înmormântat după tradiţia islamică în Samarkand.
Agenţia rusă de ştiri Interfax a confirmat vineri moartea lui Karîmov, citând surse oficiale, dar ulterior a retractat ştirile şi a declarat că a fost vorba de o aşa-zisă eroare tehnică.
Karîmov, în vârstă de 78 de ani, a fost internat la urgenţe după ce suferit un atac cerebral săptămâna trecută.
Fosta naţiune sovietică are o populaţie de 32 milioane, este bogată în aur şi gaze naturale şi este un exportator major de bumbac.
Sfârşitul unei ere
Karîmov a condus Uzbekistanul cu o mână de fier timp de peste 25 de ani, prima dată ca şef al Partidului Comunist al Republicii în 1989 şi apoi ca preşedinte al ţării când aceasta a devenit independentă în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice.
El a folosit ideea ameninţării din partea militanţilor islamişti pentru a suprimare orice opoziţie în ţară.
Regimul lui Karîmov a fost acuzat de încălcarea drepturilor omului, inclusiv utilizarea torturii şi a muncii forţate în industria de bumbac. În 2005, autorităţile uzbeke au fost acuzate de uciderea a sute de manifestanţi în Andijan, în estul ţării.
Gol de putere la vârf
Liderul autoritar nu are un succesor clar, acest lucru declanşând temeri că moartea sa ar putea duce la o perioadă de instabilitate în inima Asiei Centrale.
Cea mai mare fiică a lui Karîmov, Gulnara, despre care s-a crezut la un moment dat că este pregătită pentru a-i succede tatălui ei, nu a apărut în public din 2014, în contextul zvonurilor că a fost plasată sub arest la domiciliu. Ea a fost acuzată de corupţie de către procurorii din SUA şi Europa.
Cea de-a doua fiică a lui Karîmov, Lola Karîmova-Tillyaeva, este ambasador uzbek la agenţia UNESCO, al cărei sediu este în Paris.
Alţi candidaţi pentru poziţia lui Karimov ar putea fi premierul Shavkat Mirziyoyev şi adjunctul său Rustam Azimov. Mirziyoyev a fost însărcinat cu organizarea înmormântării preşedintelui uzbek.
