Un studiu universitar relevă că politicile în materie de sănătate dau prioritate bogăţiei înaintea sănătăţii

Dezechilibrele din politicile în materie de sănătate şi un sistem de guvernare mondial care plasează bogăţia înaintea sănătăţii au un efect dezastruos asupra sănătăţii oamenilor - potrivit unei comisii de experţi, care cer reforme urgente în agenda de dezvoltare a ONU post-2015, notează agenţia EFE.

Raportul, publicat marţi de revista The Lancet, a fost elaborat de aşa-numita 'Comisie pentru guvernarea sănătăţii' din cadrul Universităţii din Oslo - formată din 18 experţi din diferite domenii, de la finanţe şi până la sănătate -, care timp de doi ani au analizat impactul sistemului global de luare a deciziilor asupra sănătăţii umane. Dezechilibrele în domeniul sănătăţii sunt moral inacceptabile, fiind întărite de actualul sistem, notează experţii.

'Dezechilibrele în materie de sănătate sunt moral inacceptabile şi sunt intensificate de actualul sistem mondial de guvernare care antepune sănătăţii omului crearea de bogăţie', afirmă norvegianul Ole Petter Ottersen, preşedintele Comisiei citate. În opinia sa, mecanismele actuale sunt mult prea fragmentate şi nu garantează majorităţii populaţiei accesul la sănătate.

Concluziile studiului se adaugă creşterii nemulţumirii populare faţă de un sistem economic global inechitabil, care favorizează o mică elită înstărită cu preţul degradării mediului înconjurător şi sociale.

Egalitatea trebuie să fie obiectivul tuturor sectoarelor politice, economice şi sociale, având în vedere că biomedicina - cu marile sale avansuri în materie de vaccinuri, medicamente şi diagnostice - nu poate combate singură această problemă.

Experţii au identificat şapte domenii în care inechităţile economice şi politice afectează sănătatea populaţiei, precum austeritatea derivată din criză, proprietatea intelectuală, acordurile privind investiţiile, securitatea alimentară, corporaţiile transnaţionale, imigraţia şi violenţa armată. Drept exemplu, producţia alimentară mondială acoperă în proporţie de 120% nevoile globale, dar repartizarea este inegală deoarece securitatea alimentară este o opţiune politică, iar interesele economice dau prioritate bogăţiei înaintea sănătăţii.

Această inegalitate afectează milioane de persoane, ceea ce face să crească numărul persoanelor care au probleme de sănătate sau care mor prematur din cauza obezităţii. În aceste momente în care comunitatea internaţională negociază agenda de dezvoltare a ONU post-2015, comisia citată cere o reformă a sistemului global de guvernare în materie de sănătate.

Între propuneri se află crearea unui grup, care să includă toate părţile interesate şi să ceară socoteală pentru această situaţie. Se cere, totodată, înfiinţarea unui grup independent de oameni de ştiinţă care să analizeze progresele luptei împotriva factorilor politici, economici şi sociali ce prejudiciază sănătatea.

Se mai propune, de asemenea, necesitatea ca rapoartele să măsoare impactul acestor practici, consolidarea mecanismelor existente, precum apărarea drepturilor omului, şi cele care prevăd sancţiuni pentru a proteja sănătatea şi a instaura un angajament de solidaritate la nivel global.