Un studiu al MAI relevă că o treime din populaţie consideră corupţia cea mai gravă problemă a României

O treime din populaţia României (33,4%) şi aproximativ acelaşi procent (31,7%) dintre reprezentanţii administraţiei publice locale consideră fenomenul corupţiei ca cea mai gravă problemă actuală a României, potrivit unui studiu privind corupţia din administraţia publică locală realizat de MAI, prin Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice în colaborare cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în perioada noiembrie-decembrie 2011 şi decembrie 2011-ianuarie 2012, prezentat marţi.

Conform aceluiaşi studiu, fenomenul de corupţie se află pe locul doi în topul problemelor, după şomaj, menţionat de aproape doi din cinci respondenţi din cele două categorii menţionate, respectiv 35,7% şi 37,4%.

Studiul relevă faptul că percepţia despre corupţie influenţează negativ şi pe cea privind direcţia în care merge ţara (83,2%).

În ceea ce priveşte instituţiile administraţiei publice locale, 92,7% dintre cei care au răspuns consideră că nu trebuie să primeşti bani sau cadouri de la o persoană care te solicită în rezolvarea unor probleme, 89% nu sunt de acord să apelezi la o cunoştinţă de la Direcţia Taxe şi Impozite pentru a evite plata unor obligaţii către stat, 91% sunt împotriva oferirii de bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a-i ajuta în rezolvarea unor probleme, iar un procent ridicat din rândul populaţiei şi al reprezentanţilor administraţiei publice locale este împotriva apelării la un prieten pentru rezolvarea dosarului de şomaj sau promisiunea recompensării ulterioare a unui angajat de la cadastru pentru eliberarea unor documente înainte de termen.

Studiul mai arată că la nivelul anului 2011 gradul corupţiei măsurat în baza percepţiilor populaţiei a ajuns la 87,5%, la fel de ridicat cum se înregistra şi în anii 2007, 2008 şi 2009.

În ceea ce priveşte nivelul gradului de corupţie în diferite instituţii publice şi locale, datele relevă că 28,9% din populaţia generală consideră cel mai ridicat grad de corupţie în Guvern, pe următoarele locuri fiind Parlamentul, cu 11,7%, sistemul de sănătate cu 10,3% şi instanţele de judecată cu 7,7%.

La nivelul instituţiilor administraţiei publice locale, cele mai corupte instituţii, în opinia a 64,5% din respondenţi, sunt Consiliile Judeţene şi serviciile de sănătate (59,9%).

O altă concluzie la care s-a ajuns în urma realizării acestui studiu este aceea că la nivelul populaţiei, dar şi parţial, la nivelul reprezentanţilor administraţiei publice locale, există o confuzie în ceea ce prevede legea ca faptă de corupţie şi ce înseamnă fapta ce încalcă conduita funcţionarului public sau personalului contractual.

Aceste confuzii pot duce la îndreptarea greşită a plângerilor cetăţenilor, aceştia fiind mai tentaţi să îndrepte sesizarea către organul de cercetare penală, în locul comisiei de disciplină competentă.

Cât priveşte percepţia corupţiei în structurile mari, jumătate dintre români (49,3%) apreciază că acest fenomen este la fel de prezent în interiorul structurilor menţionate cu cel al corupţiei în România.

Astfel, în percepţia cetăţenilor, structurile cele mai corupte sunt Poliţia de Frontieră (68,3%), Serviciul Public Comunitar, de Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (61,4%) şi Poliţia (61,1%).

Fiind chestionaţi cu privire la tipurile de corupţie care se manifestă în cadrul instituţiilor, 72,7% dintre cetăţeni indică traficul de influenţă. Darea de mită este percepută şi ea ca des întâlnită la nivelul Administraţiei Publice Locale, confirmând că piaţa corupţiei se dezvoltă pe principiile cererii şi ofertei.

Principalele cauze favorizante ale apariţiei faptelor de corupţie în structurile Administraţiei Publice Locale sunt lipsa sancţiunilor faptelor de corupţie, potrivit opiniei a 83,7% dintre cetăţeni, ineficienţei structurii de control (79,7%) şi intervenţiei factorilor politici în activitatea factorilor publici 76,4%.

Acest studiu a fost realizat pe un eşantion de 6.023 de persoane, cu o marjă de eroare de +(- 1,46% şi 1,26%, la un nivel de încredere de 95%. Au fost intervievaţi, în afara cetăţenilor obişnuiţi, primari, viceprimari, consilieri locali, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi reprezentanţi ai ONG-urilor implicate în problematica prevenirii şi combaterii acestui fenomen.

În opinia reprezentantul Ministerului Justiţiei, Cornel Călinescu, prezent marţi la închiderea proiectului "Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în Administraţia Publică Locală" al MAI şi UCRAP, în colaborare cu DNA, faptele de corupţie din administraţia publică locală sunt imputabile şi managementului de vârf al acestora.

"De multe ori găsim vinovaţi în afara instituţiei, însă e necesar un transfer de responsabilizare dinspre cei din afara instituţiilor către conducerea acestora. De acea managerii au obligaţia să-şi organizeze instituţiile", a spus Călinescu.

Potrivit oficialului Ministerului Justiţiei, o altă cauză a faptelor de corupţie o constituie şi neaplicarea legislaţiei în existente în domeniu şi lipsa de transparenţă decizională.

Scopul proiectului "Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în Administraţia Publică Locală" a fost acela de cunoaştere reală a fenomenului, modalităţile prin care acesta se manifestă precum şi identificarea unor mecanisme eficiente de prevenire prin realizarea unei cercetări asupra cauzelor, factorilor şi riscurilor asociate corupţiei la nivelul Administraţiei Publice Locale.

În urma acestui proiect, autorităţilor Administraţiei Publice Locale şi cetăţenilor le vor fi puse la dispoziţie un ghid de bună practică pentru prevenirea faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor, unul privind prevenirea faptelor de corupţie pentru reprezentanţii Administraţiei Publice Locale şi un studiu privind corupţia din Administraţia Publice Locale, document ce cuprinde sinteza informaţiilor obţinute ca urmare a studiilor realizate cât şi concluziile celor 20 de reuniuni derulate la nivel naţional.

Durata de implementare a proiectului, care a fost susţinut financiar din bani europeni cu suma de 2.076.906 lei (80% fonduri europene şi restul de la Guvernul României) a fost de 18 luni.