Un regim care duce război împotriva practicii paşnice Falun Gong

Partidul Comunist Chinez şi-a început campania de distrugere a Falun Gong cu o propagandă uriaşă, prezentând oamenii ce meditau în parcuri drept revoluţionari sinucigaşi care doresc să distrugă China.

În ciuda faptului că propaganda era repetată de sute de ori, puţini chinezi o credeau. Fiecare ziar important a avut sarcina de a publica până la 400 de articole în primele 30 de zile ale campaniei.

Falun Gong era foarte răspândită, având peste 28.000 de locuri de practică în China. Mulţi chinezi ştiau despre practică, aşa că simpatia publicului era de partea grupului.

Liderul partidului de atunci, Jiang Zemin, şi-a început eforturile de a suprima Falun Gong în 1996, dar eforturile regimului s-au lovit de prosteste şi acte paşnice civile, pe care poporul chinez nu le mai văzuse după masacrul din Piaţa Tiananmen.

Jiang, care a ajuns la putere prin sprijinirea represiunii împotriva mişcării studenţeşti pentru democraţie din Piaţa Tiananmen, a devenit invidios şi s-a simţit ameninţat de faptul că Falun Gong a atras mai mulţi aderenţi decât a atras PCC-ul si organizaţiile sale afiliate. Existau aproximativ 60 de milioane de membri de partid şi în jur de 100 de milioane de practicanţi Falun Gong.

De asemenea, el a vrut să distrugă renaşterea credinţei tradiţionale chineze pe care o reprezenta Falun Gong, iar în persecuţie - care cerea ca toată lumea din China să aleagă una din părţi - a văzut oportunitatea de a-şi consolida puterea.

Aşa cum el însuşi a notat într-o scrisoare care a stat la baza persecuţiei, Jiang nu a putut tolera că practicanţii Falun Gong credeau în ceva dincolo de materialismul şi ateismul comunismului chinez.

Forţele de securitate au hărţuit practicanţii Falun Gong din 1996 până in 1999. În urma publicării unui articol care ataca practica spirituală în oraşul Tianjin, chiar în vecinătatea Beijing-ului, adepţii practicii au organizat un protest paşnic şi au cerut ca articolul să fie retras. Drept urmare, poliţia a arestat 45 de persoane, şi, ca răspuns la cererile pentru eliberarea lor, a declarat că practicanţi trebuie să se adreseze Beijingului.

Zece mii de practicanţi Falun Gong s-au adunat în faţa biroului pentru petiţii din Beijing pe 25 aprilie 1999. Mulţimea era imensă, încât poliţia i-a rânduit pe trotuarele din jurul Zhongnanhai, rezidenţa conducerii comuniste.

În acea noapte, Jiang a scris membrilor Comitetului Permanent al Biroului Politic că Falun Gong a iniţiat o mişcare împotriva regimului "pe la spate". El l-a numit "cel mai grav incident de la turbulenţele politice din 1989."

Practicanţii s-au dus acolo doar pentru a face apel împotriva tratamentelor nedrepte, cerând guvernului central să-şi respecte propriile legi.

Jiang a scris că Falun Gong concura cu Partidul pentru a câştiga sprijinul maselor. "Trebuie să înţelegem această problemă ca pe una politică, ca pe una care implică existenţa partidului şi naţiunii. Trebuie să o investigăm cu atenţie şi să avem toleranţă zero! "

Propunerii lui Jiang de a suprima Falun Gong i s-au opus toţi ceilalţi membri ai Comitetului Permanent, dar ziua de 25 aprilie i-a adus lui Jiang pe tavă pretextul de care avea nevoie. El a "unificat" opiniile celorlalţi membrii şi a început persecuţia.

Persecuţia

Ceea ce a urmat a fost o mulţime de articole care demonizau Falun Gong, precum şi o mobilizare copleşitoare de resurse pentru a supraveghea, aresta, reţine, spăla creierul şi, de prea multe ori, torturarea şi uciderea practicanţii Falun Gong.

Represiunea a fost sistematică, cuprinzătoare şi brutală. Jiang a creat şi a dezlănţuit o organizaţie extrajudiciară cunoscută sub numele de Biroul 610, care a primit supremaţie, peste toate celelalte aparate de stat şi de partid, în încercarea de a căuta, aresta şi "transforma" practicanţii Falun Gong.

Resursele mobilizate au fost uluitoare, iar persecuţia împotriva Falun Gong a devenit atât de masivă, încât Comitetul pentru Afaceri Politice şi Legislative, care se ocupa de securitate, a depăşit cheltuielile armatei.

Întreaga societatea a fost întoarsă împotriva practicanţilor, din moment ce ei puteau să-şi piardă locurile de muncă, casele şi locurile în şcoli dacă nu renunţau la convingerile lor.

Centrul de Informare Falun Dafa estimează că în prezent sunt deţinuţi în lagăre de muncă între 200.000 şi 2 milioane de practicanţi, unde sunt supuşi la spălarea forţată a creierului şi tortură şi unde sunt folosiţi ca sclavi pentru producerea bunurilor pentru export.

Metodele de tortură implicate sunt multe, variate şi şocante: bastoane electrice de înaltă tensiune care ard pielea sunt utilizate pe cele mai sensibile părţi ale corpului. Abuzul sexual şi violul sunt ceva obişnuit; doze masive de medicamente psihotrope sunt administrate deţinuţilor; hrănirea forţată cu ardei iuţi, terci foarte sărat şi alte substanţe; vârfurile degetelor sunt străpunse cu ace şi cuie de bambus. Picioarele practicanţilor sunt ridicate şi genunchii le sunt apăsaţi cu greutăţi pe "băncile tigru", cauzând dureri de nedescris; corpurile lor sunt suspendate de braţe. O simplă listă cu toate torturile folosite ar umple cu uşurinţă o pagină.

Supuşi acestor torturi zile şi săptămâni întregi, victimele rămân mutilate sau mor. Centrul de informare poate confirma că peste 3.500 de practicanţi au murit din cauza torturii şi abuzurilor, dar numărul real este considerat a fi mult mai mare.

Scopul abuzului este distrugerea voinţei adepţilor şi forţarea lor să renunţe la practică. Partidul Comunist numeşte acest proces terifiant "transformare."

Cei care se "transformă" descriu ruşinea chinuitoare şi vinovăţia pe care o simt pentru că şi-au trădat conştiinţa. James Ouyang este un practicant Falun Gong care ne-a spus povestea lui.

Spălarea creierului, bătăile şi tortura cu bastoane electrice i-au distrus voinţa. După şase zile de tortură continuă, el a cedat în faţa cererilor gardienilor şi a petrecut trei zile denunţând Falun Gong. Chiar şi atunci, gardienii i-au aplicat şocuri, făcându-l să-şi facă nevoile pe el. Când au crezut că transformarea lui este "sinceră", l-au adus în faţa unui grup de deţinuţi Falun Gong pentru a denunţa încă o dată practica, în timp ce-l filmau.

De acolo, el a fost dus pentru 20 de zile la cursurile finale pentru spălarea creierului. După ce a dezbătut despre Falun Gong 16 ore pe zi, el a "absolvit".

"Presiunea era şi este incredibilă", a declarat el într-un interviu acordat publicaţiei Washington Post. "În ultimii doi ani am asistat la cele mai îngrozitoare aspecte ale acţiunilor umane."