Un profesor egiptean cere uciderea copiilor vagabonzi

Un profesor universitar a găsit o soluţie halucinantă pentru a "curăţa străzile" Egiptului de copiii fără adăpost şi anume ca aceştia să fie ucişi "ca nişte câini vagabonzi."

Nassar Abdullah, profesor de etică şi de filosofie politică la Universitatea din Sohag, a publicat un articol în care pledează pentru uciderea copiilor fără adăpost, "pentru a face curăţenie pe străzi." "Soluţia" propusă de profesor are "avantajul" că este ieftină, spre deosebire de reabilitarea minorilor care ar fi foarte costisitoare, relatează cotidianul spaniol ABC, preluat de Agerpres.

Profesorul egiptean de etică afirmă că autorităţile egiptene ar trebui să ia exemplu de la forţele de securitate din Brazilia, care în anii 1990 ar fi ucis copii ai străzii. Uciderea acestor minori "este soluţia" pentru a pune capăt problemei copiilor fără adăpost pe străzile din Egipt, afirmă profesorul Abdulah.

De altfel, ideea nu este nouă şi nu a fost inventată de brazilieni. În Uniunea Sovietică, la mijlocul anilor 30, Stalin, a găsit că milioanele de copiii de pe străzile oraşelor sovietice (numiţi bezprizorni), ajunşi să cerşească după ce părinţii le-au fost exterminaţi de comunişti, pătează imaginea regimului. În consecinţă, pentru a rezolva problema bezprizorni, "Tătuca" Stalin, "salvatorul" poporului rus, care omorâse deja prin înfometare 7 milioane de ucraineni, în iarna lui 32 spre 33, a autorizat împuşcarea copiilor de peste 11 ani.

De altfel, "uciderea paraziţilor din societate " indiferent cine o pune în operă, era tema de bază a marxismului socialist, preluată ulterior şi de Hitler, care afirma des că a învăţat multe citind marxismul. Diferenţa este că sovieticii susţineau eliminarea fizică pe baza de apartenenţă de clasă, în timp ce naziştii preferau criteriile de apartenenţă rasială sau naţionalitate.

Revenind la Egipt, deşi guvernul ţării afirma că numărul copiilor cerşetori nu depăşeşte cifra de 13.000, conform UNICEF numărul este cel puţin dublu, în timp ce alte surse afirmă că s-ar ridica la în jur de un milion.

Conform organizaţiilor de drepturile omului, copiii egipteni fără adăpost nu sunt nici hoţi, nici infractori de vocaţie, nici dependenţi de droguri, ci pur şi simplu copii rămaşi fără casă, părinţi, hrană, copii folosiţi şi neglijaţi de societate.

Pentru profesorul egiptean însă, reabilitarea acestor minori ar fi mult prea costisitoare pentru stat, motiv pentru care cea mai bună cale ar fi, în opinia lui, să se urmeze exemplul Braziliei, unde "forţele de securitate au lansat o campanie de vânare şi ucidere a copiilor ca şi cum ar fi fost vorba despre câini vagabonzi", ceea ce a permis să se facă curăţenie pe străzile principalelor oraşe din Brazilia şi să dispară copiii vagabonzi.

Reamintim că sfârşitul regimului militar din Brazilia a lăsat ţara, în 1985, cu o datorie fenomenală de 120 miliarde de dolari americani şi mari probleme în gestionarea sănătăţii publice, educaţiei şi asigurarea adăpostului pentru cetăţenii ţării. Forţaţi de sărăcie, mulţi copii au ajuns pe străzi, unii căutându-şi de muncă, alţii cerşind, furând, jefuind. În preajma anului 1990, împotriva acestor copiii a fost declanşată o adevărată campanie de exterminare, pusă în opera de "justicieros", grupuri ale morţii formate din ofiţeri de poliţie, gărzi publice, proprietari de magazine etc. convinşi ca uciderea copiilor este singura soluţie pentru a "curăţa străzile".

Un zid de frică şi ruşine a blocat multe din informaţiile despre evenimentele ce au însângerat Rio de Janeiro. Deşi conform statisticilor oficiale în Brazilia anilor 90 ar fi fost ucişi doar 596 de copii, grupurile de drepturilor omului afirmă că victimele au fost mult mai numeroase, iar conform jurnalistului Andy Butcher, în jur de 4,611 de copii şi adolescenţi au fost practic executaţi în Brazilia în anii 1988-1990.

Aceasta este lecţia pe care lumea întreagă ar trebui s-o înveţe pornind de la cazul Braziliei" , în viziunea profesorului egiptean care "visează" un Cairo curat.

Textul profesorului şi-a găsit un ziar care să-l publice, apărând vineri atât în ediţia tipărită a publicaţiei Al Masry al Youm, cât şi online. După scandalul care a urmat, articolul a fost retras din ediţia digitală. Sâmbătă, organizaţiile de apărare a drepturilor omului s-au decis să formuleze un denunţ împotriva lui Abdullah, pe care-l acuză de incitare la crimă şi de punere în pericol a vieţii minorilor. Profesorului i se va cere să plătească o amendă de un milion de lire egiptene (circa 100.000 de euro), bani care să fie folosiţi apoi pentru ajutorarea copiilor străzii.