Un nou studiu sugerează că examenele universitare generează o amprentă chimică distinctă în apele uzate

Stresul nu se manifestă doar în creier. Amprenta chimică invizibilă a stresului şi a îngrijorării poate fi găsită în tot corpul tău – în sânge, în salivă şi chiar în părul de pe cap.

Dar cât de departe se extind aceşti markeri chimici ai stresului? Analiza unei probe de salivă este un lucru, dar dacă privim imaginea de ansamblu, este posibil să detectăm stresul biologic la nivel de populaţie?

Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă au demonstrat că acest lucru este posibil, iar totul se datorează apelor uzate provenite din activităţile umane.

"Monitorizarea apelor uzate oferă o abordare complementară şi neinvazivă a supravegherii sănătăţii populaţiei prin cuantificarea markerilor biologici şi chimici agregaţi excretaţi de comunităţi", explică o echipă de cercetători de la Universitatea din Queensland, Australia, în revista Nature Water.

Analiza apelor uzate poate fi utilizată pentru a urmări tot felul de aspecte, dezvăluind secrete despre modul în care se răspândesc virusurile, cum apar superbacteriile şi cum produsele generate de om ajung să contamineze mediul marin.

Un domeniu emergent în această arie de cercetare este utilizarea analizei apelor uzate pentru măsurarea biomarkerilor de stres, aspect pe care oamenii de ştiinţă l-au investigat în cadrul acestui studiu.

În cadrul studiului, echipa de la Universitatea din Queensland, în Australia, a analizat apele uzate colectate dintr-un campus universitar care deserveşte 30.000 de persoane, comparând apele uzate colectate în timpul semestrului de curs cu probele prelevate în perioada examenelor şi examinând, de asemenea, apele uzate provenite de la o comunitate generală din apropiere, potrivit ScienceAlert.

Rezultatele au arătat că, în timpul săptămânilor de examene, nivelurile a doi biomarkeri ai stresului oxidativ – 8-OHG şi 8-OHdG – au crescut mai mult în campusul universitar, comparativ cu perioada fără examene, deşi doar creşterea nivelului de 8-OHG a fost semnificativă din punct de vedere statistic atunci când rezultatele au fost comparate cu nivelurile observate în comunitatea generală.

"S-a observat o creştere clară şi temporară a nivelurilor de stres oxidativ în perioada examenelor, corelată cu povara fiziologică şi psihologică preconizată a evaluărilor academice", explică cercetătorii.

"Împreună, aceste descoperiri sugerează că perioadele de examene reprezintă un factor de stres puternic la nivel populaţional, care poate fi detectat în mod obiectiv prin intermediul biomarkerilor derivaţi din apele uzate".

Însă nu doar biomarkerii de stres au înregistrat fluctuaţii.

Perioada de examene a fost asociată şi cu niveluri mai ridicate de substanţe chimice antidepresive în apele uzate, ceea ce sugerează că în campus s-ar fi consumat cantităţi mai mari de amitriptilină, citalopram, fluoxetina şi venlafaxină în acea perioadă – însă doar creşterea nivelului de amitriptilină s-a dovedit a fi semnificativă din punct de vedere statistic.

În ciuda incertitudinii statistice, cercetătorii consideră că creşterile relative observate în campus indică o utilizare sporită a antidepresivelor în perioada examenelor.

"Direcţia consistentă a schimbării observată la mai multe antidepresive şi metaboliţi sugerează o posibilă creştere a consumului de antidepresive în campusul universitar în perioada examenelor, deşi dovezile rămân mai degrabă sugestive decât concludente", scrie echipa în lucrarea sa.

"Acest model este, în mare măsură, în concordanţă cu asocierea bine stabilită dintre stresul academic şi agravarea simptomelor depresive şi de anxietate în rândul studenţilor universitari", au mai precizat cercetătorii.

Alte substanţe, inclusiv medicamentele pentru ADHD, nu au prezentat creşteri semnificative legate de perioada examenelor, în timp ce markerii asociaţi cu consumul de cofeină şi îndulcitori artificiali au înregistrat, de fapt, o scădere în comparaţie cu populaţia generală, ceea ce ar putea părea oarecum surprinzător în timpul unei perioade aglomerate de examene.

Consumul de alcool, ceea ce este mai puţin surprinzător, pare, de asemenea, să fi fost temporar redus în perioada examenelor, măsurătorile din apele uzate sugerând o revenire la nivelurile anterioare după încheierea examenelor.

Cercetătorii recunosc câteva limitări ale studiului lor, inclusiv faptul că toaletele din campus nu sunt folosite doar de studenţi, personalul universitar, contractanţii şi vizitatorii contribuind cu toţii la "încărcătura masivă de biomarkeri vizaţi".

Totuşi, aceştia afirma că analiza apelor uzate este un instrument important pentru detectarea schimbărilor în ceea ce priveşte biomarkerii asociaţi stresului şi consumul de substanţe în rândul studenţilor, oferindu-ne un instrument obiectiv care ne poate ajuta să monitorizăm fluctuaţiile pe perioade scurte de timp.

"Aceste descoperiri oferă o dovadă a conceptului privind utilizarea supravegherii apelor uzate pentru a monitoriza răspunsurile dinamice legate de stres în rândul populaţiei universitare", scriu ei, "stabilind o bază pentru lucrări viitoare menite să determine dacă amploarea, durata sau recurenţa modificărilor biomarkerilor derivaţi din apele uzate au implicaţii semnificative din punct de vedere clinic sau patologic, dincolo de instrumentele tradiţionale de măsurare".