UE vrea să cenzureze Internetul
alte articole
Dar această măsură – o recomandare neobligatorie făcută în 28 septembrie – a atras critici din partea apărătorilor libertăţii de exprimare, care pun sub semnul întrebării rolul companiilor în monitorizarea şi controlarea conţinutului online ţinând cont de legile deviante existente în statele membre UE.
Platformele de Internet vor trebui să analizeze legile din fiecare stat membru, să înţeleagă şi să aplice cazurile procesate la instanţele lor naţionale în cerea ce priveşte discursurile care incită la ură şi apoi să decidă dacă trebuie înlăturat un anumit conţinut.
“Ele trebuie să înţeleagă limbajul şi ce este interzis de legile naţionale, precum şi ce este definit ca discurs care incită la ură în jurisprudenţa fiecărui stat membru”, a declarat Vera Jourova, comisarul UE pentru justiţie.
Potrivit afirmaţiilor Verei Jourova, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cu sediul la Strasbourg, clarifică libertatea de exprimare ca incluzând dreptul de a ofensa, de a şoca sau de a tulbura statul sau orice parte a populaţiei.
În timp ce recomandarea comisarului UE este îndreptată în mare parte împotriva discursurilor care incită la ură şi împotriva terorismului, guvernele şi companiile de Internet din UE au blocat în trecut website-uri şi conţinuturi online din motive care par total arbitrare.
Conform unui articol publicat de Euobserver, anul trecut, compania franceză de telecomunicaţii Orange a blocat Google şi Wikipedia jumătate de zi în Franţa după ce au fost trecute pe o listă de monitorizare a terorismului.
La rândul său, Facebook a atras asupra sa controversate când a înlăturat o fotografie istorică a unei fetiţe de 9 ani din Vietnam, care alerga dezbrăcată în timpul unui atac cu napalm. Ulterior, compania americană şi-a schimbat decizia.
YouTube a înlăturat la un moment dat o dezbatere video între europarlamentara liberală olandeză Marietje Schaake şi comisarul UE pentru comerţ Cecilia Malmström. YouTube a afirmat că materialul video a încălcat regulile comunităţii, fără să ofere un motiv explicit.
Comisia UE doreşte ca înlăturarea conţinuturilor online interzise să fie şterse în mod automat, dar acest lucru atrage întrebări mai ample privind conţinutul legitim care ajunge să fie şters, datorită jurisdicţiilor legale diferite ale statele UE, în acest proces împotriva discursurilor care incită la ură sau a propagandei teroriste.
