UE vrea accelerarea deciziilor în politica externă. Se caută soluţii pentru a evita veto-ul Ungariei

Uniunea Europeană va discuta opţiuni privind modul în care poate acţiona mai prompt în chestiuni de politică externă, un domeniu în care majoritatea deciziilor necesită unanimitate dar în care s-a lovit destul de des de veto-ul Ungariei, aliata Rusiei. Premierul ungar Ludovic Orban s-a opus de multe ori acţiunilor UE menite să sancţioneze Rusia sau să sprijine Ucraina în efortul acesteia de a ţine piept invaziei ruse, relatează Bloomberg.

Un grup de aproximativ 10 ţări a analizat posibilităţi juridice încă neexplorate pentru a recurge la vot cu majoritate calificată în loc de unanimitate, potrivit unui document care a fost distribuit statelor membre înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor de Externe ai UE, sâmbătă, la Copenhaga.

UE nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu.

Mario Draghi, fost prim-ministru italian şi fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, a pledat pentru extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în raportul său influent despre viitorul competitivităţii europene, publicat în 2024. Această poziţie a fost susţinută şi de voci importante, inclusiv de actuala preşedintă a BCE, Christine Lagarde.

O astfel de schimbare ar permite acţiuni mai rapide şi mai hotărâte în contextul competiţiei geopolitice tot mai intense şi ar evita situaţiile în care un singur stat membru poate bloca decizii sprijinite pe scară largă în cadrul blocului celor 27 de state.

Ungaria s-a opus constant iniţiativelor legate de Ucraina — de la deblocarea fondurilor pentru această ţară până la procesul de aderare la UE — ceea ce a generat dispute diplomatice intense şi negocieri menite să o convingă asupra unor chestiuni precum reînnoirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Statele membre şi-au exprimat tot mai des frustrarea şi iritarea faţă de acţiunile Budapestei. Vineri, Ungaria a refuzat să semneze o declaraţie prin care se condamnau atacurile Rusiei asupra Ucrainei din această săptămână, în urma cărora au murit 25 de persoane şi a fost avariată misiunea UE de la Kiev.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a criticat vineri blocajul menţinut de Ungaria asupra unui fond de 6,6 miliarde €, destinat rambursării statelor membre pentru echipamente donate Ucrainei. Ea a precizat că, odată deblocaţi, banii ar putea fi folosiţi pentru a cumpăra echipamente americane pentru Ucraina în cadrul noii iniţiative coordonate de NATO.

„Toate ţările au ridicat astăzi această problemă a deblocării. Nu trebuie să faci parte din ea, dar lasă-i atunci pe ceilalţi să o facă”, a spus Kallas, adăugând că Ungaria a respins diverse „căi de ieşire” oferite de UE.

Documentul distribuit statelor descrie opţiunile juridice existente care ar putea fi utilizate, precum obţinerea aprobării Consiliului pentru ca anumite domenii să poată fi decise ulterior prin majoritate calificată.

El mai detaliază şi diferite posibilităţi de tip „plasă de siguranţă” pe care statele le-ar păstra şi subliniază că, în continuare, consensul rămâne coloana vertebrală a blocului comunitar.