Deputată din Republica Moldova: Avem un plan de reintegrare a Transnistriei, va fi realizat foarte rapid
Ina Coşeru este deputată în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, şi conduce Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană. Potrivit European Pravda, funcţia ei este strâns legată de parcursul Moldovei către aderarea la UE, întrucât Parlamentului îî revine o parte semnificativă a muncii aferente procesului de aderare.
Aflată la Kiev săptămâna trecută ca delegată a iniţiativei United for Ukraine, ce reuneşte politicieni occidentali ce sprijină Ucraina în timpul agresiunii armate a Rusiei, ea a acordat un interviu publicaţiei citate în care a recunoscut că guvernul R. Moldova se pregăteşte pentru reintegrarea Transnistriei.
Deputata spune însă că principala sarcină publică a guvernului este acum să convingă oamenii că Moldova va putea respecta întreaga legislaţie europeană şi va fi pregătită din punct de vedere juridic să adere la UE până în 2028. Acest ultim punct este nucleul campaniei electorale a PAS.
Redăm în continuare, într-o formă condensată, declaraţiile Inei Coşeru în interviul acordat publicaţiei ucrainene:
Moldova şi-a fixat obiectivul de a fi pregătită să adere la UE până în 2028
Acesta este un termen realist. El vine din mesajele pe care le primim de la europeni, care ne spun că este posibil, cu condiţia să existe o majoritate proeuropeană în Parlamentul Republicii Moldova. Dacă nu există o majoritate proeuropeană, bineînţeles, termenul va fi împins mai departe. Fără o majoritate, nu va fi posibil să adoptăm rapid legislaţia europeană necesară.
De aceea, alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă cea mai importantă etapă pe care trebuie să o trecem. Trebuie să explicăm electoratului nu doar riscurile, ci şi oportunităţile pentru viitorul Moldovei.
Planul de acţiune al guvernului confirmă că 2028 este un termen realist.
Este realizabil dacă luăm în considerare sprijinul financiar şi tehnic pe care îl primim de la partenerii noştri europeni. Ştim că va fi nevoie de un efort imens. Trebuie să armonizăm legislaţia noastră cu 27.000 de directive europene. Asta înseamnă aproximativ 10.000 pe an – câteva directive pe zi. Este foarte dificil. Ne dăm seama că volumul de muncă este copleşitor. Dar partenerii noştri europeni sunt încrezători că putem face acest lucru până în 2028.
De asemenea, înţelegem că totul începe cu consolidarea instituţiilor democratice. Europenii subliniază constant acest lucru: negocierile încep cu clusterul Fundamentals şi tot acesta este ultimul care se închide.
Ei trebuie să fie siguri că Moldova şi Ucraina sunt pregătite să respecte regulile UE, cu instituţii democratice solide. Altfel, aderarea nu este posibilă.
Sincronizare cu Ucraina
Moldova şi Ucraina se află împreună pe drumul spre aderarea la UE din 2022. Am primit împreună statutul de ţară candidată şi am deschis împreună negocierile. Este foarte important să începem negocierile pe primul cluster, 'Fundamentals' [cluster - grup de capitole tematice din cadrul negocierilor de aderare la UE - n.n.], tot împreună cu Ucraina. Aceasta este viziunea comună a guvernului şi Parlamentului – mă refer la majoritatea proeuropeană din Parlament.
Este regretabil că o ţară a UE [Ungaria] blochează în prezent deschiderea clusterelor.
Înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, au existat discuţii despre deschiderea mai devreme a negocierilor pentru Moldova decât pentru Ucraina, pentru a transmite un semnal pozitiv electoratului proeuropean, arătând că negocierile chiar avansează şi că 2028 rămâne obiectivul nostru.
Dar acum, cu doar o lună rămasă până la ziua alegerilor – 28 septembrie – şi cu campania deja în desfăşurare, nu cred că va fi posibil să deschidem negocierile pe primul cluster înainte de alegeri. Pentru a deschide un cluster, UE trebuie să convoace o Conferinţă Interguvernamentală – şi aceasta nu va fi organizată într-o lună. Pentru europeni este un proces: trebuie să cadă de acord asupra datei şi locului. Nu a fost luată nicio decizie în acest sens şi sunt sigură că nu se va întâmpla înainte de alegeri.
Aşadar, vom rămâne sincronizaţi cu Ucraina.
Conform rapoartelor Comisiei Europene, atât Moldova, cât şi Ucraina sunt pregătite să deschidă negocierile. Acest lucru este afirmat foarte clar. Prin urmare, ar trebui să continuăm împreună şi să deschidem negocierile pe primul cluster (şi altele, dacă europenii sunt de acord) simultan.
După acest prim pas, totul va continua pe baza principiului meritului, ceea ce înseamnă că viteza va depinde de rezultatele pe care le livrăm. Dacă Ucraina sau Moldova livrează mai repede, atunci capitolele vor fi închise şi vor fi deschise noi clustere separat. Dar pentru deschiderea primului cluster, vom menţine acelaşi format pe care îl avem din 2022.
Să nu uităm că statutul de ţară candidată pentru Ucraina şi Moldova în 2022 a fost posibil datorită curajului ucrainenilor de pe front. Procesul a fost accelerat doar pentru că Ucraina a fost atacată brutal, printr-un război la scara largă, de Federaţia Rusă. Ucrainenii plătesc cel mai mare preţ – cu vieţile lor – pentru a apăra democraţia în Uniunea Europeană. Acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să rămânem împreună până când deschidem primul cluster.
Principalele provocări anticipate de Moldova în negocierea clusterului 'Fundamentals'
Combaterea corupţiei este, desigur, una dintre provocările-cheie în Moldova, la fel ca şi în Ucraina.
Avem câteva cazuri de mare notorietate împotriva unor oligarhi moldoveni care au părăsit ţara, dar care încă au influenţă în Republica Moldova.
Unul dintre aceşti oligarhi, Ilan Sor, conduce un grup criminal afiliat Kremlinului. La alegerile de anul trecut, am asistat la o interferenţă fără precedent din partea acestui grup. Ei au transferat ilegal sume mari de bani în Republica Moldova, cu scopul de a prelua controlul asupra situaţiei politice din ţară şi de a o readuce sub influenţa Federaţiei Ruse.
Aici trebuie să livrăm rezultate. Şi este datoria sistemului judiciar să le livreze.
Reforma justiţiei a început în 2021, când am adoptat primele legi de reformare a acestui sector. De atunci, am desfăşurat procesul de pre-vetting pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Nu a fost uşor; sistemul s-a opus. Mulţi judecători şi procurori sunt conectaţi la grupuri criminale. Unii judecători şi procurori nu au trecut prin procesul de pre-vetting
Acum vedem că unii judecători şi procurori nu vor să treacă nici prin a doua etapă – vetting – şi pur si simplu îşi părăsesc funcţiile, pentru că îşi dau seama că nu vor putea demonstra originea banilor, caselor, maşinilor şi altor bunuri pe care le deţin.
Înţelegem că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. Va fi nevoie de timp până când întregul sistem va fi curăţat.
Vlad Plahotniuc şi alte cazuri de mare vizibilitate
Vladimir Plahotniuc, oligarhul care a controlat Republica Moldova între 2016 şi 2019, a fost arestat recent în Grecia şi urmează să fie extrădat în Moldova. Acesta va fi un test real pentru sistemul judiciar, având în vedere toate legăturile directe dintre Plahotniuc şi judecătorii moldoveni din trecut.
Vom vedea dacă sistemul nostru de justiţie va fi capabil să gestioneze acest caz.
Acesta nu este singurul dosar de test. Mai avem şi alte cazuri începute după revoluţia din 2009. Toate trebuie finalizate.
Un alt exemplu legat de alegeri este o schemă de mituire coordonată de la Moscova de Ilan Sor.
Aceasta include multe cazuri de corupţie măruntă împotriva persoanelor apropiate de Sor care distribuiau bani electoratului pentru a le cumpăra voturile. Există mai multe dosare care nu au fost finalizate pentru ca judecătorii sau procurorii care le instrumentau nu au trecut prin procedura de vetting (şi nu sunt siguri că ar reuşi să o treacă), astfel că păstrează aceste cazuri îngheţate.
Avem şi cazul Marinei Tauber, deputată în Parlament, conectată la grupul criminal al lui Ilan Sor.
Este un caz foarte revelator, deoarece judecătorul care îl instrumentează a stabilit ca sentinţa să fie pronunţată pe 30 septembrie, adică la două zile după alegeri. Ştim cu toţii că nu este o coincidenţă că data a fost fixată după alegeri şi nu înainte.
Trebuie să vedem cum vor decurge alegerile şi dacă forţele proeuropene vor putea rămâne la guvernare.
Acest lucru arată cât de mari sunt aşteptările şi cât de cruciale vor fi aceste alegeri.
Cum va evalua UE progresele în clusterul 'Fundamentals'
În ceea ce priveşte instituţiile democratice, pentru a „bifa căsuţele” în faţa UE, trebuie să ne asigurăm partenerii europeni că există instituţii media independente în Moldova şi că acestea transmit informaţii în limbile vorbite de oameni.
Şi, desigur, în ceea ce priveşte reformarea justiţiei sau combaterea corupţiei, trebuie să demonstrăm că justiţia funcţionează. Persoanele care au făcut parte din schemele trecute trebuie trase la răspundere pentru ceea ce au făcut. De exemplu, Bruxellesul aşteaptă ca dosarele deschise legate de schema lui Ilan Sor să fie finalizate.
Aceste procese vor fi legate şi de aşteptările Bruxellesului ca justiţia reformată să protejeze alegerile, pentru a asigura o interferenţă mai redusă a Federaţiei Ruse în viitoarele scrutine.
În prezent, Rusia interferează în fiecare rundă electorală. În 2023, Kremlinul a desfăşurat un fel de „mic studiu de caz” prin care a încercat toate trucurile murdare pentru a cumpăra electoratul dintr-o regiune a Moldovei – Găgăuzia. Oamenii au primit mulţi bani, iar în final au votat pentru Evghenia Guţul – o persoană necunoscută. Apoi, pe baza acestui exemplu, au încercat să manipuleze alegerile naţionale din 2024.
Nu avem aşteptări idealiste că vom putea opri complet propaganda rusă. Nici în Moldova, nici în altă parte a Europei nu există încă multe soluţii pentru protejarea „graniţelor digitale”. Însă grupurile criminale care cumpără voturi trebuie să fie urmărite penal.
Desigur, corupţia nu este prezentă doar în alegeri.
Ea există în multe domenii – de exemplu, în vamă – şi trebuie să abordăm şi aceste cazuri. Corupţia măruntă este, de asemenea, prezentă, şi trebuie combătută.
Dar dacă sistemul nostru de justiţie reformat va demonstra că poate rezista presiunii şi că poate înfăptui justiţie în cazuri majore de corupţie politică la nivel înalt, atunci vom putea aborda şi corupţia de nivel mai scăzut şi să luptăm şi împotriva ei.
Avem deja o persoană condamnată – Evghenia Guţul, „aleasă” în fruntea Găgăuziei [care a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru utilizarea de fonduri ruseşti nedeclarate în timp ce activa în partidul lui Sor – EP].
Cazul Guţul a arătat cât de puternică poate fi rezistenţa faţă de justiţie. Judecătorii care s-au ocupat de dosarul ei au fost intimidaţi şi ameninţaţi în multe feluri. Ei şi rudele lor au primit apeluri cu ameninţări cu moartea, li s-au trimis fotografii cu persoane decapitate şi aşa mai departe.
Având în vedere toate acestea, trebuie să fim foarte siguri că judecătorii şi procurorii vor putea rezista unui astfel de tip de presiune în cazurile viitoare. Pentru asta, avem nevoie de persoane foarte bine pregătite, bine plătite, profesioniste şi integre, care să treacă prin procedura de vetting şi care să dorească să aducă un nou standard de calitate în sistemul de justiţie.
Şi, la fel de important, trebuie să fie independenţi faţă de structurile statului – să nu fie conectaţi la niciun politician. Ei trebuie să poată lua decizii în mod independent, inclusiv faţă de actuala majoritate proeuropeană.
Problema transnistreană
Transnistria este o problemă foarte dificilă pentru Moldova.
Putem vedea luminiţa de la capătul tunelului. Lucrurile se schimbă, iar schimbarea-cheie este că Rusia nu le mai furnizează gaz prin Ucraina.
De ce pun atâta accent pe energie? Pentru că bugetul Transnistriei, care îi permitea să existe, era format din câteva surse principale, iar sursa esenţială era energia electrică produsă din gazul rusesc „gratuit”, pe care Transnistria îl vindea Moldovei.
Acum nu mai pot să îl vândă şi nu mai au bani pentru a supravieţui.
Mai avem o anumită dependenţă energetică de Transnistria pentru că electricitatea pe care o cumpărăm de pe piaţa europeană trece tehnic prin reţeaua transnistreană – aşa a fost construită reţeaua pe vremea sovieticilor – şi ei ne pot opri curentul. Dar construim interconectorul Vulcăneşti-Chişinău pentru a scăpa de această dependenţă, iar primul interconector va fi finalizat anul acesta.
Pentru Transnistria, nu există viitor fără noi.
De aceea există un plan pentru cum să îi integrăm, cum să începem să le plătim salariile [din sectorul public], iar ei ştiu despre acest plan. Este o propunere guvernamentală pe care o discutăm în prezent şi care se numeşte „Planul de reintegrare a regiunii Transnistria”.
Înţelegem că reintegrarea Transnistriei în Moldova va fi foarte costisitoare şi trebuie să calculăm aceste costuri şi să identificăm de unde vom obţine banii.
Dar dacă totul va merge bine la alegerile din 28 septembrie, schimbările din regiunea Transnistria vor fi foarte rapide.
Legătura dintre Transnistria şi aderarea la UE
Felul în care aplicăm normele europene în regiune este o chestiune de discuţie şi dezbatere.
Uneori oamenii întreabă dacă este necesar să reintegrăm regiunea Transnistria înainte ca Moldova să adere la UE.
Deocamdată, nimeni nu ne spune că trebuie să reintegrăm Transnistria înainte de a deveni stat membru al UE. Dar nu cred că lucrurile vor funcţiona aşa. Aceasta este opinia mea personală. Sunt sigură că Uniunea Europeană nu are nevoie de un nou membru cu un conflict îngheţat. Aşadar, trebuie să lucrăm la conflictul transnistrean şi să îl soluţionăm, chiar dacă este nevoie de un sprijin financiar mai consistent pentru regiune.
Suntem pe deplin conştienţi că va fi nevoie să dezvoltăm infrastructura şi economia şi să sprijinim oamenii care trăiesc acolo. Toată lumea înţelege asta. Dar este realizabil şi se poate face foarte repede. Să nu uităm că este o regiune mică, cu 200.000-300.000 de oameni. Iar europenii ne vor sprijini în acest sens, pentru că îşi doresc ca problema să fie soluţionată înainte să ia decizia de a accepta Moldova ca nou stat membru.
Singurul lucru este prezenţa Rusiei acolo – şi această problemă trebuie rezolvată.
