UE se grăbeşte să semneze Acordul de asociere cu Georgia, pentru a evita reeditarea situaţiei cu Armenia

Decizia Armeniei de a adera la Uniunea Vamală a stârnit debusolare în Uniunea Europeană (UE). Cum altfel, dacă 'premiantul integrării europene' a virat brusc spre Est. Este puţin probabil ca o asemenea schimbare să se întâmple şi cu Georgia, însă Bruxellesul a decis să nu rişte şi să accelereze procesul de semnare a Acordului de asociere cu Tbilisi, notează cotidianul rus Izvestia.

UE a anunţat deja că nu intenţionează să parafeze Acordul de asociere şi să înfiinţeze zone de liber schimb cu Armenia, deoarece Erevanul se pregăteşte să devină membră a Uniunii Vamale.

De altfel, după cum s-a dovedit, Georgia însăşi nu este deloc împotrivă să folosească demersul Armeniei în favoarea sa. Detalii au devenit cunoscute în timpul vizitei de patru zile desfăşurate de premierul georgian Bidzina Ivanişvili în Letonia şi Estonia, vizită ce s-a încheiat la 9 septembrie.

Semnificative au devenit discuţiile dintre Ivanişvili şi ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, discuţii care nu au fost anunţate din timp, subliniază cotidianul rus. După aceste consultări, şeful diplomaţiei poloneze a anunţat că 'există o decizie nu doar cu privire la parafarea Acordului de asociere dintre Georgia şi UE, ci şi cu privire la accelerarea procesului de semnare a acestuia'. Înainte era programat ca respectivul Acord să fie parafat în perioada 28-29 noiembrie, în timpul summitului Parteneriatul Estic de la Vilnius, din noiembrie. Deja aflat în Estonia, Ivanişvili şi-a exprimat presupoziţia că semnarea documentului va putea să aibă loc chiar primăvara viitoare.

Principala piedică în calea Georgiei erau considerate declaraţiile unor reputaţi politicieni occidentali, mai ales ale liderilor Partidului Popular European (PPE), privind persecutarea de oponenţi politici. O atitudine sensibilă membrii PPE manifestă în special faţă de ţinerea în arest a secretarului general al 'Mişcării Naţionale Unite' (MNU) pro-Saakaşvili, a fostului premier Vano Merabişvili, pasibil de 17 ani de detenţie. Procesul împotriva sa va începe în octombrie, precizează cotidianul rus.

În timpul turneului său baltic Ivanişvili a făcut o serie de declaraţii curajoase, simţind probabil conjunctura momentului. Astfel, premierul georgian a declarat că 'nu este de acord cu criticile unor politicieni americani şi europeni, conform cărora Georgia s-a abătut de pe drumul occidental'. Potrivit lui Bidzina Ivanişvili, poporul şi puterea din Georgia conştientizează foarte bine că integrarea europeană şi euroatlantică sunt singura cale care 'îi va permite ţării să construiască o democraţie de tip european'.

Birocraţia europeană ar fi putut deveni îngrijorată din cauza declaraţiei pe care Ivanişvili a făcut-o în timpul conferinţei de presă de la Tbilisi, care a precedat turneul baltic. Întrebat despre viitoarele relaţii dintre Georgia şi Uniunea Eurasiatică, premierul georgian a spus: 'De ce nu'. A doua zi, după criticile care i-au fost aduse de oponenţi din MNU, Ivanişvili a venit cu explicaţii speciale, conform cărora 'piatra unghiulară a dezvoltării Georgiei constă în opţiunea europeană şi euroatlantică, însă dacă pe viitor pentru Georgia va apărea o variantă mai bună, atunci de ce nu'.

Faptul că după ultimele evenimente legate de Erevan autorităţile georgiene au căpătat mai mult spaţiu pentru manevre şi negocieri cu UE este atestat şi de declaraţiile ministrului de externe al Georgiei, Maia Pandjikidze. 'De vreme ce ne-am îndeplinit temele pentru acasă, acum avem nevoie de un semnal clar din partea UE, care să ne arate că suntem la fel de importanţi pentru ea, ca şi ea pentru noi. Aşteptăm ca aceasta să aibă loc la summitul de la Vilnius, din noiembrie', a spus Panjikidze.

Potrivit şefei diplomaţiei de la Tbilisi, Georgia merită să fie considerată nu pur şi simplu 'un vecin' al Europei, ci 'un vecin european'. 'Avem nevoie de un mesaj clar, că suntem consideraţi un stat european', a subliniat Maia Panjikidze.

Faptul că situaţia se schimbă în favoarea Georgiei este confirmat şi de experţi, continuă Izvestia. 'Actuala situaţie creează noi provocări pentru diplomaţia georgiană. Modul în care Georgia se va folosi de demersul Armeniei depinde de 'elasticitatea' şi 'capacitatea creatoare' a ţării noastre', este de părere rectorul Academiei Diplomatice de la Tbilisi, Soso Ţinţadze. Totodată, expertul nu se declară foarte euforic în legătură cu declaraţia lui Sikorski. 'Dacă acelaşi lucru ar fi fost spus de Franţa şi Germania, ea ar fi fost mult mai importantă', este de părere Ţinţadze.

În orice caz, după părerea expertului georgian, doar summitul UE de la Vilnius va arăta 'ce-i aşteaptă în mod real pe georgieni'. Iar dacă în final Georgia va primi de la UE exact ceea ce va primi şi Armenia, atunci care este rostul apropierii de UE? 'Însă, dacă Armenia va fi respinsă, iar în faţa Georgiei vor fi deschise perspective, acesta va fi un semnal clar dat de Occident: fiţi mai atenţi în privinţa integrării cu Rusia', opinează Ţinţadze.

'Strategia de integrare a Georgiei în structurile europene constituie o decizie a cetăţenilor noştri, care nu poate fi modificată ca urmare a schimbării guvernului', a declarat preşedintele Comisiei pentru relaţii externe din cadrul parlamentului georgian, Tedo Djaparidze. Potrivit acestuia, 'o agendă pe termen lung şi realizarea ei depinde în primul rând de formarea Georgiei însăşi ca stat democratic, în care, pe principii de legalitate, să funcţioneze instituţiile democratice'.

Totodată, în opinia lui Djaparidze, 'toate acestea nu exclud relaţii de bună vecinătate cu statele din jurul Georgiei, în primul rând cu Rusia'. 'Normalizarea relaţiilor cu marele vecin nordic este o prioritate pentru noul guvern (de la Tbilisi). Înţelegem totodată că acesta este un proces pe termen lung', a subliniat şeful comisiei parlamentare.

Georgia trebuie să dea un ultim 'examen' înainte de summitul de la Vilnius în data de 27 octombrie, când în ţară vor avea loc alegeri prezidenţiale. Coaliţia aflată la putere, 'Visul georgian', promite să le desfăşoare 'în mod fără precedent democratic', însă oponenţii din cadrul MNU insistă că activiştii lor continuă să fie persecutaţi, mai ales în regiuni.