Stocurile de arme chimice ale Rusiei şi SUA sunt readuse în atenţie de criza siriană

Discuţiile din aceste zile despre posibila folosire a armelor chimice în Siria readuce în atenţie şi stocurile de astfel de arme ale Rusiei şi Statelor Unite, rămase de pe vremea Războiului Rece şi pe care aceste ţări se străduiesc de două decenii să le elimine, comentează marţi agenţia Ria Novosti.

'Întreţinerea şi securizarea lor sunt foarte costisitoare', afirmă Paul Walker, fost angajat al Congresului american şi expert în neproliferare, care a vizitat mai multe facilităţi de stocare a armelor chimice în SUA şi Rusia. Ambele ţări au încă mii de tone de arme chimice şi au decis să le elimine, dar acest proces s-a dovedit a fi mult mai costisitor şi a ridicat mai multe probeleme tehnice decât s-a estimat iniţial.

Astfel, SUA au distrus 90% din stocurile sale de arme chimice moştenite din perioada Războiului Rece, în prezent mai având circa 2.600 de tone de gaz muştar într-un depozit din Colorado şi încă 523 de tone de gaze iritante şi neurotoxice stocate în Kentucky, pe care Pentagonul şi-a planificat să le distrugă până în 2019 şi respectiv 2023.

Rusia, la rândul ei, a distrus peste 76% din cele 40.000 de tone de arme chimice produse pe vremea Uniunii Sovietice şi intenţionează să le elimine complet până în anul 2016.

Cei doi adversari din timpul Războiului Rece deţin în continuare cele mai mari stocuri de arme chimice pe plan mondial, dar, spre deosebire de Siria, au semnat Convenţia privind Armele Chimice instituită în anul 1997, care scoate în afara legii aceste arme şi prevede distrugerea lor totală.

Rusia şi SUA şi-au constituit în timpul Războiului Rece rezerve semnificative de arme chimice şi biologice, însă la sfârşitul anilor '70 'ambele au admis că acestea au o utilitate militară foarte redusă', explică expertul citat mai sus. În anul 1990, Washingtonul a decis unilateral să înceapă distrugerea lor. Cât despre Moscova, destrămarea Uniunii Sovietice şi haosul politic şi economic ce a urmat i-au pus probleme în gestionarea acestor stocuri. Aşadar, Occidentul a decis să-i ofere asistenţă pentru eliminarea acestor arme, iar în anul 2002 Rusia a inaugurat în regiunea Saratov prima facilitate pentru distrugerea armelor chimice.

Dar, ambele ţări au descoperit pe parcurs că eliminarea agenţilor chimici este complicată, periculoasă şi costisitoare şi niciuna nu a reuşit să respecte termenul pentru distrugerea totală a acestora, fixat pentru anul 2012. Concepţia acestor arme face ca distrugerea lor prin incinerare sau prin neutralizarea cu ajutorul altor agenţi chimici să fie foarte problematică.

Potrivit lui Ahmet Uzumcu, directorul general al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, SUA au cheltuit între 25 şi 26 de miliarde de dolari pentru armele chimice distruse până în prezent şi vor mai cheltui încă 6-7 miliarde pentru eliminarea celor pe care încă le mai au.