UDMR înaintează Consiliului European un "raport din umbră" privind minorităţile

Raportul oficial privind minorităţile naţionale înaintat Consiliului Europei de ţara noastră nu corespunde realităţii, este plin de "inexactităţi" şi are "foarte multe lipsuri", astfel că UDMR a decis să trimită, în paralel, propriul raport experţilor europeni, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele formaţiunii Kelemen Hunor.

O comisie a UDMR a pregătit un raport tehnic paralel pentru Comitetul consultativ de experţi la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale "ca răspuns la raportul de ţară depus de România la începutul anului", acesta urmând să fie trimis în zilele următoare Consiliului Europei.

"România, în cel de-al patrulea ciclu de monitorizare a aplicării Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, cunoaşte un regres în privinţa respectării drepturilor cetăţenilor români aparţinând comunităţii naţionale maghiare. Asta este constatarea noastră! Este un regres.

E şi o întârziere de doi ani şi iarăşi e un lucru extrem de grav şi un lucru care trebuie subliniat: România depune acest raport mult mai târziu decât era necesar. Am considerat, după ce am citit raportul pregătit de MAE, că acel raport nu corespunde realităţii, are foarte multe inexactităţi şi are foarte multe lipsuri.", a afirmat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.

În opinia preşedintelui UDMR, au început să apară noi tipuri de ameninţări la adresa păstrării identităţii etnice, un fenomen "extrem de îngrijorător".

"Noi am observat o intensificare a incidentelor antimaghiare şi un regres în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale. Climatul de siguranţă a comunităţii maghiare s-a deteriorat considerabil faţă de perioada anterioară monitorizării. (...) Realitatea ne arată că în ceea ce priveşte sentimentul de libertate al comunităţii există mai degrabă motive de îngrijorare. O comunitate care nu se simte în siguranţă şi ale cărei drepturi sunt sistematic negate nu poate fi liberă, nu poate evolua, nu poate prospera", a subliniat Kelemen Hunor.

Ce conţine "raportul din umbră" al UDMR

"Noi constatăm în raport că aceste principii asumate, atât în Convenţia cadru, cât şi în legislaţia noastră internă, inclusiv în Constituţie, nu au fost respectate. Pot să spun câteva exemple. (...) De 11 ani de la revizuirea Constituţiei, România încă nu a adoptat Legea statutului minorităţilor naţionale (...). Au avut loc incidente în care autorităţile statului au sancţionat maghiarii pentru ca şi-au asumat identitatea etnică, aici ne referim la ultimul caz, dar sunt şi alte exemple — marşul de la Târgu Mureş din 10 martie 2016. Ţinutul secuiesc reprezintă un capitol aparte în acest raport (...). Pot fi înşirate acte sistematice şi planificate prin care sunt îngrădite drepturile comunităţii maghiare.

În Covasna, Harghita şi Mureş o serie de exemple concrete arată că discriminarea se face pe criteriul etnic. Dacă mergem oriunde în ţară, în toate celelalte regiuni istorice, observăm — şi e foarte bine că e aşa—că se încurajează manifestarea identităţii regionale şi specificul zonei, mai puţin în ţinutul secuiesc. Acolo nu se poate. Nici când vorbim de steaguri, nici când vorbim de obiceiuri sau denumiri. Singura excepţie este ţinutul secuiesc, unde aceste drepturi le sunt negate celor care trăiesc acolo.", a punctat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR susţin că, în domeniile serviciilor publice şi sănătăţii, se poate "observa permanent că folosirea limbii materne este îngrădită".

"Un alt exemplu de care trebuie să vorbim: retrocedarea imobilelor preluate abuziv de dictatura comunistă, proces încetinit sau chiar stopat şi o sumedenie de cereri încă nesoluţionate (...). Discursul de ură a rămas nesancţionat de foarte multe ori (...). Dăm toate exemplele de iniţiative legislative din Parlament, care apar pe bandă rulantă, când iniţiatorii încearcă limitarea exercitării drepturilor sau chiar desfiinţarea drepturilor obţinute în cei 25 de ani.

Libertăţi fundamentale au fost negate prin diferite decizii (...). În domeniul justiţiei (...) cea mai gravă problema e că nu există rapoarte publice cu privire la utilizarea sau solicitarea utilizării limbii maghiare în procedurile penale, civile sau administrative. (...)

"La nivelul organizării administrative am semnalat un lucru extrem de important (...): constituirea a opt judeţe, a opt regiuni de dezvoltare economică. De fapt, prin această propunere - nu s-a întâmplat, dar există această preocupare în continuare şi noi suntem îngrijoraţi fiindcă se va încerca printr-o astfel de reorganizare administrativă schimbarea raportului între majoritate şi minoritate în zonele locuite de maghiari", a mai precizat Kelemen Hunor.