Ucrainenii nu trebuie să se teamă de catastrofa financiară cu care îi sperie ruşii, asigură premierul Ucrainei
Ucrainenii nu trebuie să se teamă de catastrofa financiară cu care îi sperie din ce în ce mai des politicieni şi economişti ruşi, a declarat luni, într-un interviu acordat postului de televiziune „Rossia 24”, premierul ucrainean Mikola Azarov, potrivit cotidianului rus Utro.
„Mi-au pus câteva asemenea „atenţionări” pe masă, cum că pe Ucraina o paşte falimentul, slăbirea monedei naţionale. O să-i întristez un pic pe aceşti experţi ruşi: nimic nu se va prăbuşi, nimic nu se va destrăma. Ucraina va desfăşura o politică financiar-monetară echilibrată, stabilitatea monedei naţionale este asigurată”, a declarat premierul.
Într-adevăr, cursul monedei naţionale ucrainene continuă să rămână stabil, menţinându-se la nivelul 7,99 grivne pentru 1 dolar.
După cum aminteşte Utro, Ucraina a fost ameninţată în legătură cu un apropiat faliment inclusiv de către consilierul preşedintelui rus în probleme economice, Serghei Glaziev. Potrivit acestuia, deficitul balanţei comerciale, ce va fi cauzat de înfiinţarea zonei de liber schimb între Ucraina şi ţările UE, va epuiza rezervele valutare ale ţării şi, în decurs de numai câteva luni, ar putea duce Ucraina la faliment.
Bombardarea Ucrainei cu astfel de „poveşti îngrozitoare” despre ce aşteaptă economia acestei ţări dacă va participa la zona de liber schimb cu UE nu se limitează la pronosticurile lui Glaziev. Luând cuvântul luni, în timpul unei întâlniri cu membrii conducerii Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a amintit Ucrainei că, în situaţia în care va primi statutul de membru asociat al UE, regimul partenerial pe care i l-a oferit Rusia va fi anulat. „Să-şi vândă (ucrainenii) producţia în Europa, să încerce s-o vândă”, a declarat şeful guvernului rus, amintind că Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina se va aplica înainte de ratificarea documentului.
Înainte de aceasta, într-o cheie asemănătoare a vorbit însuşi preşedintele rus Vladimir Putin. La începutul lui septembrie, Putin a declarat că, în situaţia în care Kievul va prefera UE în locul Uniunii Vamale, Rusia va fi obligată să se gândească la protecţia pieţei sale. „Vom fi nevoiţi să ne închidem”, a spus Putin, subliniind că deschiderea de către Ucraina a pieţei sale pentru mărfurile europene, cu trecerea la standardele tehnice impuse în UE, va face ca producţia întreprinderilor europene să fie expulzată de pe piaţa internă. ”Avem temerea că aceste mărfuri vor ajunge pe piaţa noastră, pe piaţa Uniunii Vamale - a Rusiei, Kazahstanului şi Republicii Belarus. Nu ne-am înţeles aşa, acest lucru va crea probleme pentru economia noastră”, a subliniat Putin.
Între timp, Azarov nu pare să se teamă de faliment şi consideră că principalul risc pentru economia naţională este acela că pentru modernizarea ei e nevoie de resurse imense şi de mult timp. „De exemplu, pentru a păstra industria auto ucraineană, trebuie să desfăşurăm în trei-cinci ani o modernizare cardinală, să realizăm o producţie concurenţială, cu mai puţine cheltuieli decât (o fac) producătorii europeni”, a spus premierul ucrainean.
De altfel, în opinia lui Mikola Azarov, Ucraina are totuşi timpul necesar pentru desfăşurarea reformei, iar zona adâncită şi atotcuprinzătoare de liber schimb cu UE va crea posibilităţi unice pentru accelerarea modernizării economiei ucrainene. „Trebuie să profităm în mod inspirat de aceste posibilităţi, iar pentru aceasta avem o perioadă de tranziţie de zece ani. În acest răstimp, industria ucraineană trebuie să îndeplinească un volum imens de activităţi pentru implementarea de norme şi reglementări tehnice europene, pentru atragerea de mijloace, precum şi pentru căutarea de parteneri şi de investitori, în scopul modernizării producţiei”, a subliniat Azarov.
Prin urmare, constată Utro, conducerea ucraineană are o atitudine optimistă şi nu intenţionează să intre în panică pe fondul pronosticurilor sumbre formulate de partea rusă. Timpul va arăta cât de îndreptăţit este un asemenea optimism.
Pe de o parte, Rusia rămâne într-adevăr o importantă piaţă potenţială pentru desfacerea mărfurilor ucrainene, însă în realitate cota parte a acestora nu este în ultima vreme atât de mare. Mai mult, închiderea pieţei ruseşti în faţa Ucrainei ar putea deveni un bumerang pentru Rusia însăşi, subliniază Utro, explicând că o bună parte din cooperarea ruso-ucraineană revine parteneriatului în domeniul înaltelor tehnologii: de exemplu în domeniul aviaţiei, al construcţiei de rachete şi de utilaje energetice. Distrugerea unei cooperări vechi de decenii se poate răsfrânge negativ asupra economiei ruse. Reprezentanţilor industriei ruseşti le va fi extrem de greu să-l înlocuiască pe fostul partener ucrainean.
Un alt atu al Kievului rămâne baza militară rusă din Sevastopol. Nu există dubii că această carte va fi jucată de partea ucraineană după ce Rusia îşi va închide piaţa în faţa ei. În condiţiile acutizării conflictelor din Orientul Mijlociu (OM), Rusia nu poate să rămână fără baza sa militar-maritimă din Sevastopol, iar un transfer al acesteia în Novorossiisk, într-o perspectivă apropiată, nu pare un lucru realist.
Toate acestea înseamnă că, în pofida retoricii ruseşti dure la adresa Ucrainei, părţile vor trebui inevitabil să facă unele compromisuri şi să ajungă la o înţelegere, pentru că ele continuă să aibă nevoie una de alta, conchide Utro.
