Ucraina şi Rusia, pe poziţii opuse în conflictul transnistrean

Moscova a desfiinţat practic iniţiativa Kievului privind demararea de dezbateri pe marginea statutului politic al Transnistriei, în cadrul unor negocieri care ar urma să înceapă peste o săptămână la Lvov, Ucraina. Este pentru prima dată când Rusia şi Ucraina, ţări garante ale reglementării transnistrene, au poziţii cardinal diferite, situându-se de părţi opuse ale conflictului: Rusia - de partea Tiraspolului, Ucraina - de partea Chişinăului.

Reprezentantul special al Ministerului de Externe al Rusiei, Serghei Gubarev, a declarat miercuri la Tiraspol că discutarea acestei probleme este inutilă, atât timp cât este în vigoare legea Republicii Moldova privind malul stâng al Nistrului, semnată la 22 iulie 2005. Reprezentanţi ai Administraţiei prezidenţiale ucrainene au declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că 'Moscova a dat directive Tiraspolului, dependent de ea, şi acum negocierile se vor complica în mod serios'.

La rândul său, vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat pentru cotidianul rus menţionat că puterea de la Chişinău va sprijini poziţia Kievului. Transnistria a rămas de partea Moscovei. Este pentru prima dată când ţările garante Rusie şi Ucraina se află pe poziţii opuse în problema transnistreană, constată Nezavisimaia Gazeta.

'În mod evident, Kievul nu a convenit nimic cu Moscova, chiar dacă un acord în acest sens exista', subliniază directorul 'Barometrului ucrainean', Viktor Nebojenko. Într-adevăr, faptul că ţările garante şi mediatorii conflictului transnistrean, Rusia şi Ucraina, îşi vor coordona paşii în această direcţie a fost promis mai demult, într-o declaraţie comună, de preşedinţii Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, iar la 14 ianuarie anul curent acest lucru a fost confirmat la Cernăuţi de miniştrii de externe Serghei Lavrov şi Leonid Kojara.

Mai trebuia pus ceva de acord cu Moscova dacă partea rusă ştia oricum că Ucraina intenţionează să plaseze în prim planul negocierilor de la Lvov tocmai probleme politice? Faptul că Ucraina a primit un acord în acest sens din partea aşa-zisului preşedinte al Transnistriei, Evgheni Şevciuk, a fost făcut public recent de ministrul de externe ucrainean Leonid Kojara, după vizita sa la Tiraspol. Însă, în mod inopinat pentru Kiev, Şevciuk a infirmat declaraţiile Ministerului de Externe al Ucrainei.

'Iniţial, Şevciuk a acceptat propunerea lui Kojara, însă apoi, după discuţii cu Moscova, a făcut un pas îndărăt', este de părere analistul Vitali Kulik. În opinia sa, 'Moscova i-a trasat directive Tiraspolului şi acum negocierile se vor complica'. Potrivit analistului, 'nu trebuie aşteptate schimbări majore de la negocierile de la Lvov: mai degrabă acolo vor fi discutate probleme socio-economice'. După cum subliniază Kulik, 'subiectul transnistrean se încadrează în contextul relaţiilor ruso-ucrainene generale, care în ultimul timp sunt departe de unele ideale'.

Poziţia Chişinăului constă în aceea că problemele politice trebuie să fie discutate la Lvov alături de cele sociale, economice, culturale şi de drept, a subliniat pentru Nezavisimaia Gazeta vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov, ministrul pentru reîntregirea republicii. Carpov a amintit că, în timpul negocierilor de anul trecut de la Dublin, 'toţi participanţii, inclusiv Rusia, au confirmat că la baza reglementării transnistrene se află menţinerea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova'. Carpov a subliniat că poziţiile Chişinăului şi Kievului coincid din acest punct de vedere, dar şi în ceea ce priveşte necesitatea discutării statutului politic al Transnistriei.

Kievul şi Chişinăul sunt de părere că ordinea de zi a negocierilor de la Lvov este dictată nu atât de Tiraspol, ci de Moscova. După cum subliniază deputaţi şi analişti de la Chişinău, 'Transnistria a făcut mereu cum i s-a cerut de Moscova'.

'Înstrăinarea Transnistriei de Republica Moldova constituie linia Moscovei. Sub ce formă - de regiune independentă sau prin menţinerea într-o stare incertă - nu este important. Importantă este tendinţa', a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta analistul de la Chişinău Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice. Cibotaru consideră că situaţia se va clarifica în mai, când UE va lua o decizie în problema statutului de membru asociat pentru Republica Moldova. Dacă decizia va fi pozitivă, în toamnă republica ar putea primi acest statut. 'Totul se va decide la primăvară: soluţionarea conflictului transnistrean depinde de europenizarea Republicii Moldova', a reiterat expertul.

'În final, totul va fi decis de Moscova şi Bruxelles', este convins directorul Centrului de Cercetări Strategice şi Consultanţă Politică ' Politicon', Anatol Ţăranu. 'Moscova a dat nu o dată de înţeles că nu există premise ca toate cele trei 'coşuri' ale reglementării (social-economic, umanitar-legislativ şi politic) să fie accesate în dezbateri. Declaraţia lui Kojara este o încercare de a prezenţa aspiraţiile drept realitate. Pentru Ucraina, un progres în problema transnistreană este în primul rând o chestiune de prestigiu în cadrul OSCE, unde ea deţine în prezent preşedinţia. Însă Moscova nu va scoate pentru Kiev castanele din foc şi este clar că Rusia nu va fi de acord cu Ucraina, astfel că negocierile vor rămâne în suspensie, până când participanţii vor ajunge la un compromis', opinează Ţăranu, precizând că nu Ucraina se numără printre jucătorii-cheie, ci Rusia şi UE.

De altfel, Ţăranu este de părere că Ucraina nu ocupă un rol important în reglementarea transnistreană tocmai pentru că nu a adoptat o poziţie fermă, din frica de a nu se contra cu Moscova. Astfel, 'Kievul încearcă să facă slalom', declară Ţăranu.

Expertul Viktor Nebojenko vede problema Kievului în altceva. 'Nici parlamentul ucrainean, nici Administraţia prezidenţială din Ucraina nu au o viziune clară asupra problemei. Nu există niciun fel de programe în acest sens. De aceea, de fiecare dată când apare un nou ministru de externe, acesta face câteva declaraţii pe marginea problemei transnistrene şi lucrurile se încheie aici. La fel a procedat şi Kojara', explică analistul ucrainean.

De altfel, experţii constată că este pentru prima dată când Rusia şi Ucraina, ţări garante ale reglementării transnistrene, au poziţii cardinal diferite, situându-se de părţi opuse ale conflictului: Rusia - de partea Tiraspolului, Ucraina - de partea Chişinăului.