Ucraina este pregătită pentru un nou război al gazului cu Rusia, chiar şi fără sprijinul UE

Informaţiile contradictorii cu privire la posibilitatea găsirii unui compromis între Ucraina şi Gazprom, pe subiectul datoriei de 7 miliarde de dolari imputate părţii ucrainene de compania rusă, au rămas simple zvonuri. Joi, 7 februarie, Ucraina a declarat foarte clar că nu consideră întemeiată plata celor 7 miliarde către Gazprom, cerute de compania rusă pe motiv că în 2012 partea ucraineană ar fi preluat gaz sub cantităţile stipulate în contract, notează, vineri, cotidianul Utro.

'Am dat un răspuns. Nu considerăm oportun să achităm 7 miliarde de dolari, pentru că cererea nu are niciun temei: noi respectăm toate condiţiile contractului', a declarat ministrul energeticii şi mineritului din Ucraina, Eduard Staviţki.

Cu o zi înainte, în timpul vizitei sale la Vilnius, acest subiect a fost abordat şi de preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Calificând pretenţiile companiei Gazprom drept 'discutabile', Ianukovici a recunoscut că Ucraina spera la o poziţie mai activă din partea Comunităţii Energetice Europene (CEE) în disputa gazului dintre Kiev şi Moscova. 'Ucraina, în calitate de membru al CEE îşi îndeplineşte toate obligaţiile în faţa Uniunii Europene (UE). În afară de aceasta, încercăm să reacţionăm foarte operativ la orice decizii şi recomandări adoptate, însă nu suntem mulţumiţi de nivelul cooperării cu CEE', a declarat preşedintele ucrainean.

Astfel, Kievul nu a primit sprijin din partea UE în soluţionarea problemelor privind gazul disputate cu Moscova. 'Atunci când Rusia ne-a cerut 7 miliarde de dolari drept sancţiuni (pentru nepreluarea cantităţilor de gaz), speram că acest lucru să fie comentat în vreun fel de CEE, care îşi va spune punctul de vedere... Pentru noi acest lucru era important din punct de vedere al dialogului pe care îl purtăm azi cu Rusia pe marginea acestor probleme', a subliniat Ianukovici, adăugând că Ucraina a trimis de nenumărate ori cereri către CEE, fără a primi niciun răspuns.

De altfel, potrivit ultimelor declaraţii ale autorităţilor ucrainene, Kievul nu intenţionează să accepte condiţiile părţii ruse şi este pregătită pentru un nou război al gazului. Rezultatul acestui război îl va constitui mai devreme sau mai târziu o decizie în care ambele părţi vor face concesii, iar învingător va fi acela care va face concesii mai puţin importante, potrivit Utro.

Obiectivele fundamentale ale fiecărei părţi sunt cunoscute. Pentru Rusia este vorba despre atragerea Ucrainei în orbita Uniunii Vamale, iar pentru Ucraina - denunţarea acordului gazifer ruso-ucrainean, care consolidează preţurile actuale şi formula 'take or pay', precizează cotidianul rus.

Este absolut evident că atingerea în deplină măsură a acestor obiective nu este posibilă pentru niciuna dintre părţi. Aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală nu este, potrivit Utro, oportună pentru 'clanurile oligarhice' care conduc în prezent în această ţară, deoarece acest lucru va duce la pierderea unei părţi din influenţa şi, posibil, din averile lor.

În ceea ce priveşte partea rusă, de această dată ea va trebui să se confrunte nu cu acea Ucraină cu care a luptat în urmă cu câţiva ani pentru gaz şi tranzit. De data aceasta, adversarul pare mai pregătit şi mai motivat, iar a-l înfrânge cu ameninţări privind 'strângerea şurubului' la gaz nu mai este un lucru real, atenţionează cotidianul rus.

În timpul ultimului Forum de la Davos, între Ucraina şi gigantul energetic european Royal Dutch Shell a fost semnat un acord în vederea exploatării zăcămintelor de gaz de şist din regiunile Harkov şi Doneţk. Acest contract ar putea conferi un nou impuls extracţiilor de gaz de şist în întreaga Europă. Problema este că posibilităţile de dezvoltare a acestui domeniu s-au redus considerabil din cauza interzicerii într-o serie de ţări a utilizării de tehnologii pentru fracţionarea hidraulică. Între timp, pe teritoriul Ucrainei se află circa o treime din toate rezervele europene de gaz de şist şi este puţin probabil ca autorităţile ucrainene să piardă posibilitatea ca 'revoluţia europeană a şistului' să înceapă tocmai din ţara lor.

Şansele Ucrainei în acest sens sunt într-adevăr ridicate, apreciază Utro, precizând că principala cauză a interzicerii de către unele ţări europene a metodei de fracţionare hidraulică este legată de problemele de ordin ecologic pe care le-ar cauza aceasta. În Ucraina se va acorda mult mai puţină atenţie părţii ecologice a problemei, mai ales că este vorba despre posibilitatea de a scăpa de îndelungata dependenţă faţă de Rusia.

În acest context, refuzul Kievului de a-i achita companiei Gazprom cele 7 miliarde de dolari pentru gazul nepreluat ar putea deveni începutul unei faze acute al celui de-al treilea război ruso-ucrainean al gazului, ale cărui rezultate nu pot fi deocamdată prevăzute, conchide Utro.