36 de ţări s-au alăturat tribunalului special pentru Rusia
Consiliul Europei a aprobat înfiinţarea unui tribunal special pentru a judeca crima de agresiune comisă de Rusia împotriva Ucrainei.
36 de ţări au aderat la acordul privind înfiinţarea acestuia, scrie „Radio Liberty”. În special, au făcut acest lucru 34 de membri ai Consiliului Europei (Andorra, Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Monaco, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Ucraina), precum şi Australia şi Costa Rica. Lista ar putea fi extinsă în viitor.
Tribunalul special, creat după modelul Tribunalului de la Nürnberg, care a judecat criminalii nazişti după cel de-al Doilea Război Mondial, va funcţiona la Haga. Acesta va primi competenţa de a conduce o anchetă oficială, de a strânge probe şi de a pregăti acte de acuzare împotriva celor mai înalţi lideri politici şi militari ai Rusiei, responsabili de invazia Ucrainei, inclusiv preşedintele Vladimir Putin.
„Tribunalul special înseamnă dreptate şi speranţă… Momentul în care Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiune se apropie cu paşi rapizi”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrei Sibiga, a menţionat că „tribunalul special a devenit o realitate juridică”. Potrivit acestuia, pe 15 mai, Puţin şi alţi lideri ruşi „şi-au primit biletul spre Haga”.
Consiliul Europei a anunţat, de asemenea, că Olanda a acceptat să găzduiască „faza iniţială” a activităţii tribunalului. În ianuarie 2026, UE a alocat primele 10 milioane de euro pentru lansarea acestuia.
Anterior, o sursă a Deutsche Welle a anunţat că tribunalul special intenţionează să îi tragă la răspundere pe 20 de oficiali ruşi, însă numele acestora nu au fost dezvăluite.
Prin crima de agresiune, ONU înţelege utilizarea de către un stat a forţei armate împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a unei alte ţări. Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care a emis anterior un mandat de arestare pe numele lui Putin sub acuzaţia de deportare forţată a copiilor ucraineni, nu are jurisdicţie pentru a desfăşura astfel de anchete, iar tribunalul este menit să elimine această lacună.
De asemenea, pe 15 mai, ţările Consiliului Europei au susţinut crearea Comisiei Internaţionale pentru examinarea cererilor de despăgubire — un element al mecanismului de compensare pentru Ucraina. Aceasta va examina cererile de despăgubire depuse la registrul internaţional al daunelor. Potrivit datelor Consiliului Europei, au fost deja primite peste 150 de mii de cereri.
