Turcia îşi creşte prezenţa militară în Libia

Turcia îşi intensifică implicarea militară în conflictul libian.

După ce a trimis ceea ce oficial ar fi „consilieri militari” şi ofiţeri să sprijine Guvernul de Uniune Naţională (GNN) din Tripoli, Turcia a desfăşurat sisteme de apărare aeriană în apropierea aeroportului Mitiga. Aeroportul găzduieşte avioane militare ale GNN şi drone militare tip Bayraktar TB2 furnizate de turci. Conform fotografiilor şi videoclipurilor disponibile online, sistemele turceşti desfăşurate includ MIM-23 Hawk, ACV-30 Korkut SPAAG şi radare AN / MPQ-64 Sentinel 3D.

De la începutul avansării Armatei Naţionale Libiene (LNA) condusă de generalul Khalifa Haftar către Tripoli în aprilie 2019, aeroportul Mitiga a devenit în mod repetat o ţintă a atacurilor aeriene. Aceste atacuri au dus la pierderi notabile ale flotei de aeronave militare ale GNN.

Între timp, numărul membrilor grupurilor militante siriene susţinute de turci, dislocate în Libia, a crescut la 2.400. Potrivit rapoartelor, încă 1.700 de luptători sirieni vor începe acum antrenamente în bazele militare din Turcia, înainte de a fi trimişi pentru a lupta de partea GNN.

Numărul total al militarilor turci care acţionează în Libia rămâne neconfirmat. Cu toate acestea, fotografiile şi videoclipurile care apar online indică faptul că sute de luptători sprijiniţi de Ankara ajung în Libia cu avioanele în mod regulat.

La 18 ianuarie, guvernul din Benghazi s-a aliat cu armata generalului Haftar pentru a bloca exporturile de petrol în porturile aflate sub controlul său, reducând producţia cu mai mult de jumătate.

Potrivit companiei naţionale libiene a petrolului, producţia de ţiţei va scădea cu aproximativ 800.000 de barili pe zi, costând 55 milioane USD zilnic. Societatea a declarat situaţie de forţă majoră, care poate permite Libiei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din Africa, să suspende legal contractele de livrare. LNA susţine că porturile au fost închise ca răspuns la „cererile naţiunii libiene” care se opune intervenţiei turce solicitate de GNN - între cele două părţi existând un acord de cooperare militară, care a îngrijorat inclusiv vecinii Libiei.

Măsura de blocare a porturilor libiene, care a avut loc înainte de conferinţa de la Berlin, a demonstrat jucătorilor internaţionali disponibilitatea armatei lui Haftar de a juca dur, indiferent de costuri.

Conferinţa, care a avut loc pe 19 ianuarie, a reunit delegaţii importante ale parlamentului libian din Benghazi, ale guvernului de la Tripoli precum şi jucători la nivel mondial şi regional, inclusiv SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Rusia, Franţa, Italia şi Germania.

Participanţii la conferinţa de la Berlin şi-au declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace în Libia, şi angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că părţile în război din conflictul din Libia au fost de acord să respecte un embargo asupra armelor şi să nu ofere sprijin militar diferitelor părţi. Acordul pare deja dinamitat de evoluţia Turciei.

Reprezentanţii conflictului libian au fost de acord să formeze o comisie militară de cinci la cinci, care să lucreze la rezolvarea tensiunilor existente. Documentul privind Libia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Dar acest lucru face ca procesul de pace libian să depindă de alte probleme geopolitice care se află în desfăşurare.

În plus, încetarea focului necondiţionat nu corespunde intereselor generalului Haftar, care duce o ofensivă deschisă cu Tripoli.