Turcia face apel la Qatar pentru a-i "redresa" imaginea pe plan extern şi intern

Doi ostatici turci reţinuţi în Liban au fost eliberaţi la 19 octombrie, în schimbul mai multor pelerini libanezi reţinuţi în Siria. În acest caz, Turcia, care nu vrea să fie acuzată că sprijină fracţiunile islamiste din Siria, a făcut apel la Qatar, cerându-i să medieze situaţia, informează, miercuri, Courrier International, care citeaza presa turcă.

Doi piloţi turci ai companiei Turkish Airlines, luaţi ostatici în Liban în urmă cu două luni, au fost eliberaţi la 19 octombrie. Această eliberare se înscrie în cadrul unui schimb negociat, în condiţiile în care nouă pelerini şiiţi libanezi, reţinuţi ostatici în Siria de grupuri rebele sunite, au fost la rândul lor eliberaţi.

Jurnalista Asli Aydintasbas de la cotidianul turc Milliyet subliniază implicarea vizibilă a Qatarului în acest deznodământ. 'Atunci când grupul şiit libanez care i-a răpit pe piloţii turci a cerut, în schimbul eliberării lor, eliberarea pelerinilor libanezi, cazul a devenit foarte complicat. Acesta este momentul când Turcia a implicat în joc Qatarul. Turcia a mai încercat să intervină pentru a-i elibera pe aceşti pelerini răpiţi în mai 2012, însă nu a reuşit, în condiţiile în care pelerinii au fost transferaţi spre alte grupuri sunite, asupra cărora Ankara nu mai avea foarte mare influenţă', aminteşte jurnalista.

În contextul unei opoziţii siriene din ce în ce mai fragmentate, s-a dovedit că ultimul grup la care au ajuns pelerinii libanezi avea legături cu o mişcare islamistă finanţată de capitaluri qatariote, continuă autoarea editorialului. Serviciile de securitate turce (MIT), precum şi Ministerul Afacerilor Externe turc au considerat ca fiind pozitivă implicarea Qatarului în acest caz. Prin implicarea Qatarului, Ankara urmăreşte un obiectiv care se situează deasupra unui simplu deznodământ într-o luare de ostatici, opinează Asli Aydintasbas.

Într-adevăr, continuă editorialista cotidianului Milliyet, în mai 2013, în timpul vizitei pe care au desfăşurat-o la Washington premierul Erdogan şi Hakan Fidan, şeful MIT, Administraţia americană şi-a făcut publică îngrijorarea în legătură cu grupările islamiste radicale active în nordul Siriei. În pofida faptului că, de peste şase luni, Ankara încearcă să limiteze intrările şi ieşirile acestor grupări în Turcia, precum şi activitatea lor pe teritoriul turc, în presa internaţională, mai ales în cea americană, au apărut numeroase articole care vorbesc despre strânsele legături ce ar exista între Turcia şi aceste organizaţii extremiste.

După cum subliniază Asli Aydintasbas, guvernul turc nu dorea să lase să se instaleze impresia potrivit căreia el ar manipula după bunul său plac grupările islamiste radicale active în nordul Siriei, ceea ce i-ar face pe unii să creadă că ar fi suficient ca Turcia să dea un ordin pentru ca aceste grupări să i se supună. În acest context, medierea din partea Qatarului nu poate să fie văzută decât cu ochi buni. De altfel, avionul care i-a adus pe piloţii turci, în seara zilei de 19 octombrie, era un aparat de zbor qatariot. Astfel, cazul a fost soluţionat după cel puţin 12 întrevederi între miniştrii de externe turc şi qatariot, la care s-au raliat cancelaria premierului turc şi MIT, precizează jurnalista.

În publicaţia turcă Radikal, editorialistul Murat Yetkin opinează că atât premierul Erdogan, cât şi ministrul de externe şi directorul MIT - care în prezent face obiectul unei campanii mediatice de denigrare în presa americană, campanie în spatele căreia Ankara vede mâna Israelului - s-au bucurat de deznodământul acestei crize, în condiţiile în care cele trei persoane sunt de ceva vreme ţinta criticilor atât din partea opoziţiei, cât şi din partea opiniei publice, care estimează că ostaticii turci au fost victime ale politicii siriene, favorabile opoziţiei, pe care o promovează guvernul de la Ankara.

Acest răgaz nu va fi decât de scurtă durată, continuă Yetkin. Răpirea piloţilor turci şi eliberarea acestora datorită colaborării cu Qatarul, Iranul şi Libanul au dezvăluit de fapt că străzile arabe nu mai sunt pentru civilii turci atât de sigure ca atunci când aici puteau fi văzute sute de postere cu Erdogan. Cu cât se va exacerba conflictul între suniţi şi şiiţi, cu atât mai complicată va deveni poziţia Turciei.

Conferinţa de pace asupra Siriei, prevăzută să se desfăşoare în noiembrie la Geneva, îi va oferi totuşi Turciei ocazia de a reintra în joc. Este o realitate faptul că în ultimele săptămâni Erdogan a început să arate că va lua distanţă faţă de grupările extremiste sunite siriene - armata turcă a şi bombardat poziţii ale acestor grupări la mijlocul lui octombrie. Este de aşteptat ca această tendinţă să se consolideze şi mai mult în zilele ce vor urma, prognozează analiştii turci.