Turcia: endgame pentru democraţie

Într-un decret publicat miercuri seara, s-a ordonat închiderea a peste 130 de organizaţii media, inclusiv 16 posturi de televiziune, 23 posturi de radio, 45 de ziare, 15 reviste şi 29 de edituri. Agenţia de ştiri Cihan, care are peste 500 de angajaţi, şi ziarele Taraf sau Zaman s-au numărat printre organizaţiile media vizate.

Decretul a fost emis după ce aproximativ 16.000 de cetăţeni au fost arestaţi în cazul unei campanii de suprimare după puciul eşuat din 15-16 iulie, şi aproximativ jumătate dintre ei aşteaptă să fie judecaţi. În plus, Turcia a suspendat sau concediat cel puţin 60.000 de persoane din slujbele lor din armată, servicii de securitate, sectorul judiciar, Ministerul Finanţelor şi învăţământ.

Numele organizaţiilor media ce vor fi închise nu au fost publicate dar, conform unei liste obţinute de CNN-Turk, ele includ în principal nume provinciale dar şi unele cunoscute la nivel naţional. Printre ele se află agenţia de ştiri Cihan, postul de televiziune pro-kurd IMC TV sau ziarul din opoziţie Taraf.

De asemenea, urmează să fie închise ziarul Today’s Zaman, ediţia în limba engleză a ziarului Zaman care, precum Cihan, au făcut parte dintr-un grup de organizaţii media asociate cu clericul Fethullah Gulen până când au fost plasate la începutul acestui an sub administrarea statului. În plus, la începutul acestei săptămâni autorităţile au emis mandate de arestare pentru 42 de jurnalişti şi miercuri au emis alte 47 de mandate pentru foşti angajaţi ai Zaman.

În plus, 87 de generali ai forţelor terestre, 30 de generali ai forţelor aeriene şi 32 de amirali au fost concediaţi în mod dezonorabil datorită complicităţii lor în puciul eşuat, a declarat un oficial turc, confirmând un decret guvernamental. În acelaşi timp, alţi 1.099 de ofiţeri şi 436 de ofiţeri de rang inferior au fost de asemenea concendiaţi în mod dezonorabil, conform decretului.

După tentativa de lovitură de stat, armata a pierdut controlul asupra pazei de coastă şi a jandarmeriei, care acum vor fi responsabilitatea Ministerului de Interne.

În cursul zilei de joi s-a întrunit Consiliul Militar Suprem, pe a cărui agendă a fost numirea altor militari în locul celor demişi şi continuarea campaniei de epurare a armatei. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a declarat că va semna un proiect de lege pentru reintroducerea pedepsei capitale pentru crime ce includ trădarea, a anunţat săptămâna trecută impunerea stării de urgenţă pentru trei luni, oferind Cabinetului puterea să emită decrete ce au putere de lege.

Ca un semn al slăbirii puterii deţinute de armată, întâlnirea Consiliului a avut loc la Palatul Cankaya al premierului, în Ankara, şi nu la sediul armatei, cum avea loc de regulă.

Campania de suprimare lansată de Erdogan a atins cote tot mai alarmante, extinzându-se şi în afara armatei, poliţiei, învăţământului, mass mediei, guvernului şi sectorului judiciar. Astfel, guvernul din Ankara a suspendat licenţa lui Mert Ulker – directorul pentru cercetare al uneia dintre cele mai mari companii de brokeraj din Turcia – datorită unui raport realizat de acesta asupra impactului puciului eşuat. Problema a fost că raportul a fost întocmit într-o manieră care nu i-a plăcut lui Erdogan.

Decizia a şocat investitorii, dar situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult după ce Turcia a anunţat prima concediere şi detenţie a unui director al uneia dintre primele 30 de companii ale Turciei, Petkim, o unitate a companiei petroliere azere de stat SOCAR. Petkim a declarat că directorul general Sadettin Korkut se numără printre zecile de angajaţi care au fost concediaţi când Autoritatea de Reglementare a Pieţei Energiei a cerut companiilor să îi concedieze pe susţinătorii lui Gulen.

“Dacă acest mediu persistă, Turcia va ajunge într-un punct unde încrederea în sectorul său financiar şi în economie se va nărui, cel puţin în ceea ce îi priveşte pe investitorii străini”, a declarat Ghanem Nuseibeh, fondatorul companiei Cornerstone Global Associates din Londra, fiind citat de Bloomberg.