Turcia avertizează Cipru să nu-şi salveze economia cu gazele din apele insulei

Autorităţile de la Ankara vor contesta acţiunile Ciprului dacă acesta va demara prospecţiuni pentru gaze naturale în apele teritoriale ale insulei, într-o încercare de a-şi salva economia de la faliment, relatează Reuters.

‘Aceste resurse aparţin ambelor comunităţi (greacă şi turcă) din insulă, iar viitoarea lor exploatare nu poate depinde doar de voinţa Ciprului. Noi am putem lua măsuri împotriva unor astfel de iniţiative în cazul în care va fi necesar’, a afirmat un oficial al guvernului turc, într-o declaraţie pentru agenţia de presă menţionată.

‘Exploatarea acestor zăcăminte doar de către Ciprul de sud este exclusă şi inacceptabilă’, a insistat el, adăugând că Ankara ia în considerare toate instrumentele în acest sens. ‘Am putea ridica această problemă nu doar în faţa Uniunii Europene, ci, de asemenea, am putea folosi alte canale politice şi juridice’, a mai spus oficialul turc.

Ankara a declarat în mod repetat că resursele naturale din apele teritoriale ale insulei aparţin ambelor comunităţi – atât părţii cipriote (sud), cât şi celei turce (partea de nord, unde după ocupaţia Turciei a fost creată Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută numai de Turcia).

Câmpurile de gaze de pe platoul continental de sud al Ciprului sunt cele mai mari descoperite în ultimii zece ani. În toamna lui 2012, autorităţile de la Nicosia estimau aceste rezerve la 1,7 trilioane de metri cubi de gaze, care ar putea aduce un profit net de peste 800 miliarde de euro.

Deocamdată, Cipru ia în considerare o restructurare a sistemului bancar, afectat de expunerea la datoria greacă şi ameninţat de faliment în cazul în care nu se va găsi o soluţie de urgenţă.

În cazul în care parlamentul va aproba proiectul de lege privind reorganizarea şi relansarea sistemului bancar cipriot, conceput de Banca Centrală a Ciprului, la Cyprus Popular Bank )a doua ca mărime din insulă( vor fi menţinute 100% depozitele asigurate ale 361.000 de deponenţi din cei 371.000, a menţionat preşedintele Partidului Democrat (de guvernământ), Averof Neophytou.

El a spus că acest proiect de lege ar putea contribui la colectarea a 3,8 miliarde de euro, mai puţin de cele 5,8 miliarde, pe care le cere zona euro pentru acordarea asistenţei financiare de 10 miliarde de euro. Dacă Nicosia nu va găsi aceşti bani până luni, statul insular riscă falimentul şi părăsirea zonei euro, informează pesurse.ro.