Turcia ar avea un plan secret de invazie a Greciei. Şi a Armeniei. Şi Ciprului

Documentele au ieşit la iveală în timpul unei investigaţii privind presupusul puci din 15 iulie 2016
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Adem Altan/AFP/Getty Images)

Un plan al Turciei pentru o invazie simultană a Greciei, cât şi a Armeniei ar fi fost pregătit de Turcia, conform documentelor secrete ale Statului Major turc.

Potrivit acestor documente, planul numit „CERBE” a fost pregătit în 2014 şi actualizat în 2016.

Potrivit publicaţiei Nordic Monitor, „Când a dat numele planurilor sale de război secrete pentru estul Mediteranei, Turcia a fost inspirată de o victorie majoră a marinei otomane împotriva unei flote a alianţei creştine care a întărit controlul turcesc în Marea Mediterană”.

Potrivit unei prezentări PowerPoint pregătite de Statul Major General, Turcia a elaborat un plan pentru o operaţiune militară secretă numit „Directiva de planificare a operaţiunii Cerbe TSK [Forţele Armate Turce]”. Planul a fost datat pe 7 ianuarie 2014, ceea ce înseamnă că a fost probabil actualizat pe fondul tensiunii crescute dintre Turcia şi Grecia / Cipru în estul Mediteranei, se mai arată în raport. Cerbe este numele unei insule din sudul Tunisiei, lângă graniţa cu Libia.

În mai 1560 a avut loc bătălia de la Djerba/Cerbe între forţele otomane şi flota Alianţei Creştine, care a inclus în principal forţe spaniole, papale, genoveze, malteze şi napolitane.

„Turcii au câştigat bătălia, care le-a conferit dominaţia în Marea Mediterană”, se menţionează în raport, adăugând că „numele planului de război al Turciei în estul Mediteranei se potriveşte cu naraţiunea promovată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan” şi asociaţii săi, care adesea plasează problemele Turciei cu aliaţii săi occidentali în cadrul unui conflict reînnoit între Europa creştină şi Turcia musulmană.

Un diapozitiv din PowerPoint-ul prezentat ca parte a documentelor secrete listează planurile militare ale Turciei împotriva Greciei, Armeniei şi Ciprului în estul Mediteranei cu date care arată când au fost întocmite.

„Existenţa planului de război al Turciei pentru est a fost descoperită într-un dosar judecătoresc depus în Ankara, procurorul Serdar Coşkun - loial preşedintelui turc - aparent uitând să înlăture documentele clasificate înainte de a le depune în instanţă”, se arată în comunicat, care continuă: „Planurile au fost colectate de la sediul Statului Major General în timpul unei investigaţii asupra loviturii de stat eşuate din 15 iulie 2016. Documentele, inclusiv planul de invazie a Greciei şi Armeniei, au fost transmise între comandanţii superiori ai Statului Major General printr-un sistem de e-mail intern securizat.

Coşkun a ordonat armatei să transmită copii ale tuturor e-mailurilor din ultimele două luni, inclusiv cele criptate, la 1 august 2016, ca parte a investigaţiei asupra puciului care l-a avut drept ţintă pe Erdogan.

Zece zile mai târziu, la 11 august 2016, procurorul l-a instruit pe asistentul său de încredere, un ofiţer de poliţie pe nume Yüksel Var, să colecteze e-mailuri de pe serverele interne ale Statului Major General.

Un comitet înfiinţat de tehnicieni militari comandat de Var şi-a finalizat activitatea la 14 februarie 2017. În cele din urmă, rechizitoriul depus de procurorii Necip Cem İşçimen, Kemal Aksakal şi Istiklal Akkaya în martie 2017 la cea de-a 17-a Curte Penală Supremă din Ankara ataşase mailurile colectate de pe computerele Statului Major General”.

Nordic Monitor concluzionează: "Nu s-a găsit nicio comunicare, în e-mailuri, care să indice vreo tentativă de lovitură de stat, despre care mulţi cred că a fost o operaţiune de dezorientare organizată de Erdogan şi de serviciile sale de informaţii şi unii militari pentru a începe o campanie de persecuţie a opoziţiei şi epurare în masă".

Documentul depus la tribunal nu conţine detalii despre invazie, altele decât numele de cod şi data actualizării. Detaliile planului de război trebuie să fi fost etichetate „confidenţiale” şi, prin urmare, nu puteau fi comunicate prin intermediul sistemului intranet care rulează pe serverele de e-mail ale armatei turce.

O analiză a documentelor arată, de asemenea, că Statul Major General, care a notificat e-mailurile la început, a intrat în panică opt luni mai târziu din cauza posibilului impact al divulgării documentelor sensibile şi a început să dea alarma. Prima scrisoare de avertizare a fost trimisă la 8 martie 2017 de către şeful Statului Major General Unur Tarçın, şeful Sistemului de comunicare, servicii electronice şi de informaţii al Statului Major General (Muhabere, Elektronik ve Bilgi Sistemleri sau MEBS).

El a avertizat Serviciul Juridic al Statului Major General că documentele conţin detalii secrete legate de securitatea naţională a Turciei, rapoarte de informaţii clasificate şi operaţiuni în Siria şi estul Mediteranei. El a menţionat că documentele trebuie păstrate secrete şi nu dezvăluite persoanelor neautorizate. Consilierul şef adjunct al Statului Major General, colonelul Aydın Seviş, a scris apoi Înaltei Curţi Penale din Ankara, la 24 august 2017, reiterând aceleaşi îngrijorări cu privire la documentele secrete şi îndemnând înfiinţarea unui comitet care să le revizuiască.

Cu toate acestea, procurorii turci, aparent neatenţi, au inclus toate e-mailurile cu documentele secrete în dosarul cauzei, dezvăluind informaţii extrem de clasificate, inclusiv numele planului de invazie pentru Grecia, arată Nordic Monitor.