Turcia: 4 deputate poartă din nou voalul islamic în Parlament

Cele "patru muşchetare" ale Islamului au rupt ultimul tabu din ultima rămăşiţă a secularismului turc promovat de Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne. Reducând la tăcere ultimii ex-gardieni ai Constituţiei seculare, prim-ministru Recep Tayyip Erdogan a dat "undă verde" la patru deputaţi din partidul islamic de guvernământ AKP care au participat joi la lucrările în sală purtând vălul islamic.
(Adek Berry / AFP / Getty Images)
Mioara Stoica
01.11.2013

Cele "patru muşchetare" ale Islamului au sfidat ultima tradiţie tabu a secularismului turc promovat de Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne. Reducând la tăcere ultimii ex-gardieni ai Constituţiei seculare, prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan a dat "undă verde" la patru deputaţi din partidul islamic de guvernământ AKP care au participat joi la lucrările Adunării purtând vălul islamic.

Este pentru prima dată din 1923 când se întâmplă un astfel de lucru, exceptând un scurt incident în 1999, când un parlamentar turco-american, Merve Kavakci, a mers la Parlament purtând un văl la ceremonia de instalare. În urma acestui fapt, ea a fost huiduită şi i-a fost revocată cetăţenia turcă.

Ce prevede Parlamentul European

Dar ce prevede Parlamentul European pe această temă? "Nu există un cod vestimentar obligatoriu. Activitatea parlamentară nu ar trebui să fie deranjată", afirmă un purtător de cuvânt al Parlamentului European. Aceasta ar însemna că dacă un parlamentar s-a prezentat purtând burqa şi a deranjat lucrările, ar trebui dat afară.

Vânt islamic pe Bosfor

Între timp, în Turcia suflă un vânt puternic de islamizare a Bosforului. Nu întâmplător, la 30 septembrie, partidul pro-islamic AKP, care este în guvern şi este condus de către prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, a ridicat interdicţia asupra vălului în funcţiile publice şi apoi în şcoli. Cu toate acestea, această interdicţie rămâne în vigoare în prezent pentru judecători, ofiţeri de poliţie şi personalul militar.

Problema vălului ca simbol religios este o problemă care divizează profund Turcia, o ţară în proporţie de 99% musulmană care se declară seculară şi are o Constituţie cu o amprentă seculară de tip francez. "Nu există nimic în normele parlamentare care împiedică" să se poarte vălul, a declarat prim-ministrul Erdogan, ignorând faptul că CHP, partidul de opoziţie şi purtătorul secularismului, s-a opus cu înverşunare la această ultimă provocare.

"Toată lumea - a adăugat el - ar trebui să respecte decizia surorilor noastre. Sunt reprezentanţii naţiunii în Parlament", a declarat acesta făcând mereu apel la ideea că este vorba despre libertatea religioasă şi nu despre respectarea principiului secularismului în locuri publice.

Pamuk scrie în romanul său „Zăpadă” despre văl

Vălul este un simbol puternic în Turcia, aşa cum a spus cu măiestrie câştigătorul turc al premiului Nobel pentru literatură Orhan Pamuk în romanul Kar (Zăpadă), în care a analizat diferenţele dintre Est şi Vest, punând un accent deosebit pe vălul islamic.

Cei patru parlamentari au început să poarte vălul după ce au făcut "Hajj" - pelerinajul la Mecca. "Eu nu voi mai scoate niciodată voalul", a declarat unul dintre parlamentari, Gonul Belin Shakulubey, potrivit ziarului Milliyev.

"Purtarea unui văl - a adăugat aceasta - este o chestiune între credincios şi Dumnezeu. Mă aştept ca toată lumea să respecte decizia mea".

Mişcările Partidului AKP din 2002

AKP a promis eliminarea interdicţiei privind purtarea vălului în toate domeniile atunci când a venit la putere în 2002. Prima dată blocajul a fost eliminat în universităţi. Cele mai recente măsuri care au fost luate sunt considerare de Erdogan "un pas spre normalizare".

Adversarii au numit decizia de a ridica interdicţia ca o mişcare a AKP de a submina tradiţia seculară şi de a folosi religia pentru a obţine voturi. "În Turcia, subminarea tradiţiilor seculare - a explicat parlamentarul Partidului Popular Republican Engin Altay - este un mod de a submina societatea". Şi a întrebat: "Ce se va întâmpla dacă un parlamentar va purta burqa în Parlament?”.

Problema este că într-o ţară 99% musulmană, singura profesoară sau funcţionar public care nu poartă vălul va fi uşor discriminată ca un creştin, evreu sau laic. O mutare care duce direct la modelul khomeinist în Iran, unde vălul nu este o libertate, ci o obligaţie pentru toate femeile. Dar respectul pentru drepturile minorităţilor - aşa cum s-a văzut prin reprimarea feroce a revoltei din iunie în Gezi Park – care se îndreaptă spre alegerile administrative din martie, este doar un detaliu pentru Erdogan.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor