Tsipras numeşte un guvern anti-austeritate, alimentând temerilor investitorilor

Noul premier grec Alexis Tsipras a numit un cabinet de veterani în materie de anti-austeritate şi a oprit marţi privatizarea celui mai mare port al Greciei, semnalând că urmăreşte să respecte promisiunile făcute înaintea alegerii sale în ciuda avertismentelor venite din partea zonei euro şi a pieţelor financiare.
Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras. (Captură Foto)
Andrei Popescu
29.01.2015

Noul premier grec Alexis Tsipras a numit un cabinet de veterani în materie de anti-austeritate şi a oprit marţi privatizarea celui mai mare port al Greciei, semnalând că urmăreşte să respecte promisiunile făcute înaintea alegerii sale în ciuda avertismentelor venite din partea zonei euro şi a pieţelor financiare.

Pieţele greceşti s-au confruntat de mai multe zile cu tulburări întrucât acţiunile băncilor au scăzut, investitorilor fiindu-le frică că noul guvern ar putea intra în coliziune cu creditorii din UE şi ai FMI, conform Reuters.

Promiţând să inverseze tăierile din buget şi să renegocieze datoriile imense ale Greciei, partidul de stânga al lui Tsipras, Syriza, a câştigat alegerile de duminică pe fondul unui val de nemulţumiri majore împotriva politicilor de austeritate susţinute de Germania, care au amplificat sărăcia şi a lăsat unul din patru cetăţeni greci fără un loc de muncă.

În cadrul unei echipe care cuprinde aripile radicale şi mai pragmatice ale Syrizei, Tsipras l-a numit pe economistul Yanis Varoufakis în funcţia de ministru al finanţelor. Panos Kemmenos, liderul partidului de dreapta Grecii Independenţi, care este de altfel şi partener în coaliţia lui Tsipras, a fost numit în funcţia de ministru al Apărării.

Una dintre primele decizii anunţate de noul guvern a fost blocarea vânzării a 67% din acţiunile Portului Pireu, vânzare care a fost tranzacţionată în baza programului internaţional de salvare financiară. Cosco Group COSCO.UL din China şi alte patru companii doreau portul.

Syriza a anunţat înaintea alegerilor că va suspenda vânzarea bunurilor de stat, un element esenţial al acordului de salvarea financiara a Greciei în valoare de 240 miliarde de dolari. Acţiunile portului Salonic, cel de-al doilea ca mărime din ţară, alături de cele ale operatorului feroviar Trainose şi ale companiei de mentenanţă a materialului rulant ROSCO sunt de asemenea programate să fie vândute.

Totodată, viceministrul însărcinat cu reforma administrativă, George Katrougkalos, a susţinut că guvernul va inversa unele concedieri ale angajaţilor din sectorul public, modificând astfel o altă măsură cheie a programului de salvare.

Bursa de la Atena a încheiat şedinţa de miercuri la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani iar acţiunile principalelor bănci au înregistrat scăderi de peste 26%, după ce noul Guvern a anunţat că una din priorităţile sale este renegocierea planului de austeritate convenit cu creditorii internaţionali, conform Economica.

Indicele principal al Athens Stock Exchange (ASE) a închis în scădere cu 9,24% până la 711,13 puncte, în condiţiile în care titlurile Piraeus Bank au scăzut cu 29,2%, acţiunile Alpha Bank au pierdut 26,7% din valoare iar acţiunile Eurobank erau în scădere cu 25,9%.

În plus, randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti au urcat miercuri până la 10,6%.

Un angajat al Băncii Centrale Germane a avertizat în privinţa problemelor serioase ce ar apărea dacă noul guvern va contesta programul de ajutorare a ţării, punând astfel în pericol finanţarea băncilor. “Acest lucru va fi fatal pentru sistemul financiar al Greciei. Băncile greceşti îşi vor pierde apoi accesul la banii băncii centrale germane”, conform publicaţiei Handelsblatt.

În plus, agenţia de rating Moody's a declarat că nesiguranţa creată de victoria Syrizei este negativă pentru ratingul de credit al Greciei, adăugând că acest lucru subminează încrederea depunătorilor şi are un efect advers asupra perspectivelor de creştere economică.

Planul guvernului grec de a negocia o nouă înţelegere privind datoria Greciei a întâmpinat deja o mare rezistenţă din partea celorlalte ţări din zona euro, care se tem că, permiţând Atenei să anuleze o parte din obligaţiile sale, şi alte ţări cu probleme vor fi încurajate să facă la fel.

Europa a manifestat dorinţa de a acorda Atenei timp suplimentar pentru a-şi plăti datoriile dar a subliniat că nu va ceda în faţa cerinţelor oficialilor greci pentru o ieştergere a datoriilor sau a unei mari părţi din aceasta.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor