Trupele de pace britanice din Ucraina atacate de armata rusă ar răspunde conform "regulilor defensive", afirmă ministrul Apărării

Trupele britanice de menţinere a păcii din Ucraina, atacate de soldaţi ruşi, ar răspunde conform „regulilor defensive”, afirmă un ministru.

Ministrul britanic al forţelor armate, Luke Pollard, a subliniat că personalul militar britanic desfăşurat în Ucraina ca parte a unei misiuni de menţinere a păcii ar fi pregătit să reacţioneze la orice atac din partea armatei lui Vladimir Putin.

„Ar exista reguli de angajament clar defensive pentru orice desfăşurare militară”, a spus el.

„Avem astfel de reguli pentru forţele britanice staţionate în Estonia în acest moment, de exemplu... Există întotdeauna reguli defensive de angajare oriunde în lume, în orice scenariu”.

Întrebat dacă asta înseamnă că vor riposta, el a adăugat la Times Radio: „Există politici în vigoare pentru orice desfăşurare a forţelor britanice oriunde în lume, care oferă regulile efective cu privire la ceea ce ar trebui să facă dacă sunt atacate, dacă există un dezastru, dacă există o situaţie de urgenţă.”

Keir Starmer a angajat trupe şi avioane britanice ca parte a unei misiuni de menţinere a păcii în cazul în care războiul lui Putin din Ucraina se încheie, însă liderii europeni doresc în continuare o garanţie de securitate din partea SUA pentru o astfel de forţă.

După summitul de la Londra al liderilor europeni găzduit duminică de prim-ministru, Pollard a declarat că există mai multe „opţiuni” pe masă cu privire la modul de a pune capăt războiului de trei ani al lui Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron sugerând că acesta ar putea începe cu o încetare a focului de o lună.

Pollard a insistat, de asemenea, că administraţia lui Donald Trump s-a angajat să respecte articolul 5 al acordului NATO privind apărarea reciprocă.

Dar fostul şef al MI6 Sir John Sawers a pus la îndoială faptul că America ar putea fi convinsă să respecte articolul 5 cu Trump la Casa Albă.

„Cu siguranţă, dacă aş fi o mică ţară europeană din centrul continentului, aş avea un mare semn de întrebare dacă garanţia articolului 5 poate fi invocată sub această preşedinţie”, a declarat el pentru BBC Radio.

„Cred că am putea asista nu doar la continuarea conflictului din Ucraina de către Putin, ci şi la continuarea atacurilor asupra infrastructurii occidentale, precum şi la incursiuni peste graniţă în statele baltice, doar pentru a testa articolul 5 şi a vedea cum răspunde NATO”.

El a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la faptul dacă oricare dintre propunerile de pace elaborate de Marea Britanie, Franţa şi alte ţări europene, care urmează să fie apoi discutate cu SUA, ar fi acceptabile pentru Putin.

„În acest moment, negociem între noi, între aliaţii Ucrainei, şi nimeni nu se gândeşte cu adevărat la interesele şi poziţia ruşilor, care vor fi într-adevăr foarte dure”, a explicat el.

Keir Starmer a spus puterilor europene că trebuie să realizeze că este „timpul să acţioneze” şi a avertizat că se află la o „răscruce în istorie”, în urma reuniunii de duminică de la Lancaster House, un conac de lângă Palatul Buckingham.

El a angajat 1,6 miliarde de lire sterline pentru a ajuta Ucraina să achiziţioneze 5 000 de rachete pentru apărarea sa şi a invitat liderii europeni să se alăture unei „coaliţii a celor dispuşi”, condusă de Marea Britanie şi Franţa, care are ca scop aplicarea oricărui viitor acord de pace.

Blitzul diplomatic al lui Starmer a venit după spectaculoasa ceartă din Biroul Oval dintre Trump şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedintele american acuzându-l că „se joacă” cu cel de-al Treilea Război Mondial.

Întâlnirea s-a încheiat cu un scandal diplomatic, iar Zelenski a refuzat să semneze un acord privind minereurile, schimbând drepturile asupra resurselor naturale pentru sprijin militar american suplimentar.