Tribunal UE respinge contestaţia unui producător rus de rachete împotriva sancţiunilor anti-Kremlin

UE a aplicat sancţiuni companiei Almaz-Antey în iulie 2014 şi altor 36 de entităţi şi 146 de persoane pe care Bruxelles-ul le consideră responsabile de “acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”.

Potrivit deciziei de miercuri a Tribunalului General, cu sediul în Luxemburg, Consiliul European nu a acţionat în mod disproporţionat în ceea ce priveşte îngheţarea fondurilor companiei Almaz-Antey, care produce armament antiaerian, inclusiv sisteme de rachete sol-aer Buk. Tribunalul a decis că motivul pentru sancţionarea companiei ruseşti în 2014 este valid.

La acea vreme, jurnalul oficial al UE a precizat că “autorităţile ruse au furnizat arme grele separatiştilor din estul Ucrainei, contribuind la destabilizarea acesteia” şi că armele au fost folosite pentru “doborârea de avioane”, printre altele. Compania rusă de stat Almaz-Antey “contribuie prin urmare la destabilizarea Ucrainei”, a susţinut jurnalul.

Tribunalul a declarat că Uniunii Europene nu i se cere să “demonstreze în mod categoric că armele produse de Almaz-Antey au fost folosite în Ucraina de către separatişti”, din moment ce un astfel de lucru “ar fi dificil de dovedit, în special într-o situaţie de conflict”.

Investigatorii internaţionali au descoperit că zborul MH17 al companiei aeriene Malaysia Airlines care s-a prăbuşit în estul Ucrainei în iulie 2014, ucigându-i pe toţi cei 298 de persoane aflate la bord, a fost doborât de o rachetă lansată de un sistem Buk care a fost adus în Ucraina din Rusia, iar ulterior a fost returnat acesteia. Moscova a negat în repetate rânduri orice implicare în războiul din regiunile est-ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Pasagerii şi echipajul zborului MH17 s-au numărat printre cele peste 9.750 de persoane ucise în conflictul din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014 între forţele separatiste pro-ruse şi trupele guvernamentale ucrainene.

Almaz-Antey a contestat descoperirile investigatorilor internaţionali, susţinând că a desfăşurat teste care au arătat că racheta a fost lansată dintr-un model mai vechi al sistemului Buk ce nu mai este operat de armata rusă. Compania a mai susţinut că racheta a fost lansată din teritoriul ocupat la acea vreme de trupele guvernului ucrainean. Investigatorii au respins afirmaţiile companiei, susţinând că nu sunt susţinute de dovezi.

Compania rusă de stat a declarat că decizia tribunalului UE a fost motivată politic.

Sancţiunile au fost prelungite pentru alte 6 luni în septembrie 2016 şi se aşteaptă să fie prelungite în luna martie încă 6 luni.