Topul ştirilor săptămânii 30 ianuarie - 5 februarie

1. Se poate: Adrian Nastase, închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii"

Luni 30 ianuarie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea fostului prim ministru Adrian Nastase pentru iniţierea şi organizarea unui simpozion intitulat Trofeul "calităţii în construcţii". Rechizitoriul a afirmat că: "În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Nastase", potrivit DNA.

În acelaşi dosar au mai fost judecaţi Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, Diana Gasparovici, fost inspector de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi Marian Ioana şi Bogdan Popovicia.

Completul de judecată i-a condamnat pe ceilalţi pârâţi la şase ani de închisoare, aceştia primind un an suplimentar de detenţie.

Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 38 de milioane de lei de la Adrian Nastase, sumă obţinută prin fapta penală comisă.

Fostului prim ministru Nastase i s-au mai intentat dosare penale. Procesul dosarului "Mătuşa Tamara" s-a încheiat la 15 decembrie, completul instanţei supreme găsindu-l nevinovat de faptele de corupţie de care fusese acuzat.

În legătură cu sentinţa de luni, Adrian Nastase a anunţat că va face recurs şi că este nevinovat.

2. Iarnă extremă în Europa

Numărul persoanelor fără adăpost şi a celor cu hipotermie care au fost transportate de către serviciile de ambulanţă şi echipajele SMURD la unităţile sanitare şi în centrele sociale, în ultimele 24 de ore, este de 346, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

La nivel naţional, în acelaşi interval s-au mai înregistrat 6 decese în judeţele Arad, Vrancea, Satu Mare, Dâmboviţa şi Iaşi (2 decese).

De la avertizarea de “cod galben de ger” emisă de meteorologi, şi până în prezent, la nivel naţional au fost înregistrate 14 decese din cauza hitopermiei severe.

Cel puţin 14 persoane au murit din cauza frigului, majoritatea oameni fără adăpost şi bătrâni. În mările oraşe, consumul de agent termic şi gaze naturale a ajuns la cote record, iar mii de persoane au avut probleme cu încălzirea apartamentelor.

România se află aproape în întregime sub avertizare de cod portocaliu. În centrul ţării temperatura a coborât până la -32 de grade Celsius, cea mai scăzută temperatură înregistrată în această iarnă.

Cea mai aspră iarnă în România s-a înregistrat în anul 1954.

Temperaturi scăzute în Europa

Temperaturile scăzute creează probleme şi în restul Europei. Principala preocupare a autorităţilor din mai multe ţări europene afectate de ger au fost oamenii fără adăpost şi persoanele vârstnice. Se încearcă adunarea de pe străzi a persoanelor fără adăpost şi cazarea lor temporară în centre speciale. La Praga, au fost montate corturi pentru 3.000 de oameni aflaţi în situaţii dificile iar în Ucraiana în jur de 24 de mii de persoane au căutat refugiu, în cele 1.600 de adăposturi construite.

Zeci de persoane au murit, din cauza gerului napraznic, în ultimele zile, şi în Europa Centrală şi de Est unde temperaturile au scăzut la niveluri record. Astfel, ţările baltice - Estonia, Letonia şi Lituania au înregistrat potrivit specialiştilor unul dintre cele mai mari valuri de frig polar din ultimele decenii, temperaturile ajungând la -29 de grade. În Bosnia temperaturile au ajuns până la - 31 de grade Celsius.

Sfaturi pentru populaţie

Ministerul Sănătăţii menţine avertizarea către populaţiei că, în această perioadă cu temperaturi extrem de scăzute, să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spaţii deschise şi expunerea la frig, să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor şi să consume alimente bogate în proteine, fructe şi legume.

În cazul în care este necesară deplasarea în spaţii deschise, este recomandată folosirea mijloacelor de protecţie adecvate - căciuli, mănuşi etc.

Este recomandat ca, persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, să evite deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării în condiţii de temperaturi scăzute.

De asemenea, trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice.

În această perioadă, trebuie să se acorde o atenţie specială copiilor - evitarea situaţiilor în care aceştia sunt lăsaţi să aştepte în interiorul autovehiculelor parcate, evitarea transporturilor pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare şi neechipate corespunzător.

Locuinţele şi spaţiile închise de locuit trebuie să fie încălzite corespunzător şi trebuie evitată utilizarea instalaţiilor improvizate, care pot duce la intoxicaţii cu monoxid de carbon.

3. Traian Băsescu: Singura soluţie este crearea Uniunii Statelor Europene

"Premierul Emil Boc mi-a fost, îmi este şi îmi va fi un partener în continuare în a încerca să facem ce e de făcut", a declarat Preşedintele Traian Băsescu, joi 2 februarie, la Conferinţa aniversară "România în Uniunea Europeană - 5 ani de la aderare".

Şeful statului a vorbit despre necesitatea continuării reformelor de modernizare a statului: o nouă lege a sănătăţii, reorganizare administrativă a ţării şi o nouă Constituţie.

Preşedintele a mai declarat că astăzi suntem în situaţia în care “proiectăm împreună cu ceilalţi 27 de parteneri viitorul Europei. Un viitor pe care nu-l vedem toţi întotdeauna la fel’. S-a referit la tratatul pentru introducerea exigenţelor bugetare, unde, cel mai important lucru este ca 27 de state încearcă să-i găsescă interesul naţional într-un compromis.

Preşedintele a afirmat că sunt şi lucruri în care nu se fac compromisuri, iar România a plătit foarte scump în 2007-2009 inconsecvenţele politicienilor, de exemplu înfiinţarea-desfiinţarea ANI şi DNA.

Traian Băsescu vede ca soluţie pentru viitor consecvenţa în interiorul UE şi spune că datorită consecvenţei din ultimii ani am dobândit o credibilitate mai mare, iar important este ca interesul politicienilor să nu fie mai important decât interesul naţional.

El a mai spus că UE nu se poate afla la pupitrul de comandă fără o integrare suficient de puternică, de aceea singura cale de a garanta libertatea şi prosperitatea este crearea Uniunii Statelor Europene.

4. România mai are doar 19.042.936 de locuitori

Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor arată că România a mai avut acelaşi număr de locuitori doar în 1966.

Recensământul precedent, din 2002, arată că populaţia era de 21,6 milioane de români, adică numărul de locuitori a scăzut cu 2,6 milioane.

Din totalul populaţiei stabile doar 16,87 milioane de oameni s-au declarat români, respectiv 88,6% din total.

Recensământul a mai arătat că în ţară se află 1,238 milioane de maghiari reprezentând 6,5% din populaţie faţă de 1,43 milioane la recensământul anterior, populaţia maghiară stagnând practic după ce în 2002 era procentual 6,6%.

Populaţia romă a ajuns la 619 mii de persoane, totalizând 3,2% din total, faţă de 535 mii în 2002, când reprezentau 2,46%.

Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

5. Bistriţa îl comemorează pe criminalul comunist Deng Xiaoping

Prefectura şi primăria Bistriţei au decis realizarea unui bust al liderului comunist Deng Xiaoping, fondatorul socialismului chinezesc de piaţă, cu prilejul comemorării a 15 ani de la moartea acestuia, la 19 februarie 2012.

Consilierii locali ai municipiului Bistriţa şi-au dat joi acordul de principiu în această privinţă, în urma unei solicitări a Instituţiei Prefectului, venită după un demers al Asociaţiei de Prietenie româno-chineză. Statuia urmează să fie ridicată în zona Independenţei fără să existe prea multe informaţii legate de dimensiunile monumentului.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, a declarat: “Am primit o adresă de la Instituţia Prefectului, probabil pe filiera ambasadei Republicii China la Bucureşti. Nu este specificată o dimensiune sau o amplasare specifică, ci undeva în zona Independenţei. Amplasarea în sine va trebui autorizată, iar în momentul în care vom primi documentaţia tehnică vom vedea care sunt dimensiunile şi culoarea”.

Cristian Muntiu, membru al Asociaţiei de prietenie româno-chineză explică: „Chinezii pun mare preţ pe astfel de lucruri, de aceea cred că Bistriţa ar obţine un avantaj important faţă de restul României în ceea ce priveşte relaţiile cu China, lucru foarte important în această perioadă ... Xiaoping este una dintre figurile cele mai importante din istoria Chinei”.

Deng Xiaoping, fostul lider al PCC este, probabil, cel mai bine cunoscut pentru două lucruri: represiunea împotriva mişcării pro-democratice din Piaţa Tiananmen de pe 4 iunie 1989 şi măsura de a permite nomenclaturii comuniste să se îmbogăţească, după ce Partidul Comunist Chinez a pierdut orice priză la mase, în urma incidentului.

Permiterea amplasării simbolurilor comuniste în România

Pe 24 noiembrie 2010 a fost dezbătută în Plenul Senatului propunerea legislativă privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor, precum şi a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă. Dintre cei 105 senatori prezenţi, 98 au votat pentru respingerea legii, 5 împotriva respingerii ei şi au fost 2 abţineri.

În propunerea lui legislativă, deputatul PNL Mihăiţă Calimente menţiona că legislaţia nu a luat niciodată măsura scoaterii în afară legii a oricărei doctrine sau ideologii de origine comunistă, iar o asemenea decizie face posibil ca oricând nostalgici ai regimului care a suprimat ţara vreme de mai bine de o jumătate de veac să le poată utiliza în public, sau chiar mai grav să înfiinţeze organizaţii politice de natură comunistă.

De aceea, spune preşedintele, punerea la un loc a suveranităţii va realiza o UE capabilă să stea în competiţie cu marii actori globali. Iar soluţiile pentru şomerii UE va fi o Europa performantă care poate crea performanţe, o Europa competitivă.