Toni Greblă: O lege privind drepturile salariale plătite din fonduri publice era necesară

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), a declarat miercuri că o propunere legislativă privind stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice era necesară.

Potrivit lui Greblă, prevederile legii trebuie aplicate unitar, la nivelul întregii ţări.

"Legea trebuie aplicată unitar la nivelul ţării, pentru că această categorie de salariaţi are în general salarii de şapte-opt milioane lei, pentru că la alte categorii cu aceeaşi pregătire profesională nu li s-au reţinut aceste sume. Era normal să avem o iniţiativă legislativă prin care să nu mai poată fi recuperate de la beneficiari sumele plătite ca urmare a unor acte normative contradictorii emise de diferite autorităţi ale statului. Drept urmare, de acum încolo, toţi salariaţii bugetari vor fi salarizaţi la acelaşi nivel de pregătire corespunzătoare şi nu li se vor mai reţine sumele considerate plătite în plus", a spus acesta.

Întrebat despre ce sume este vorba, preşedintele Comisiei juridice din Senat a precizat că o evaluare exactă a fost imposibil de realizat din cauza "diversităţii" instituţiilor cu personal plătit din fonduri publice care se găsesc în această situaţie.

"Eu am discutat cu doamna Sulfina Barbu pe vremea când era ministru al Muncii şi numise o comisie ca să facă o evaluare, să vadă despre ce sumă este vorba, dar având în vedere diversitatea instituţiilor şi a autorităţilor, nu s-a putut face o asemenea situaţie. Este vorba de sume foarte mici de la fiecare beneficiar. E vorba câteva mii de lei de la fiecare om", a susţinut Greblă.

Plenul Senatului a aprobat în şedinţa de luni propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, care a fost iniţiată de parlamentarii arcului guvernamental.

Legea se aplică personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui drepturi salariale au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă sau prin hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene.

"Drepturile salariale acordate în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă sau prin hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene se consideră drepturi stabilite cu respectarea normelor legale. Prevederile legii se aplică şi în cazul în care au fost emise decizii ale Curţii de Conturi - contestate de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, aflate pe rolul instanţelor de judecată; necontestate şi puse în executare sau contestate şi în legătură cu care există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi aflate deja în executare", se arată în textul propunerii legislative.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii de lege precizează faptul că din cauza crizei economice "viaţa angajaţilor din sectorul public a fost afectată".

"Un număr estimat la 300.000 de angajaţi ai unor autorităţi şi instituţii publice, îndeosebi autorităţi ale administraţiei publice locale, se văd confruntaţi cu o problemă suplimentară - restituirea unor drepturi salariale de care au beneficiat în baza contractelor(acordurilor colective de muncă, la care se adaugă dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere, sume care se ridică la nivelul a zeci de mii de lei, echivalentul salariilor acestora pe mai mulţi ani", se arată în expunerea de motive.

Iniţiatorii susţin necesitatea adoptării propunerii de lege din cauza "imposibilităţii achitării sumelor imputate salariaţilor din sectorul public după ce aceştia au suferit în primă etapă o diminuare considerabilă a veniturilor salariale, iar în prezent se confruntă cu obligaţia de plată retroactivă a unor sume de care au beneficiat în baza contractelor şi acordurilor colective de muncă".

Legea are un caracter ordinar iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.

După anunţarea rezultatului votului, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a solicitat departamentului tehnic al Senatului ca propunerea legislativă să fie transmisă de urgenţă, în cursul aceleiaşi zile, Camerei Deputaţilor, care o va dezbate în calitate de for decizional.