Titus Corlăţean pentru Die Welt: Rusia are nevoie de consumatori pentru petrolul şi gazele sale

România este despărţită de Ucraina doar de o frontieră terestră şi mare: acesta este un motiv în plus pentru care conflictul din Crimeea este urmărit cu mai mare îngrijorare la Bucureşti. Ministrul Titus Corlăţean a discutat la Berlin cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, despre posibilităţile de soluţionare a conflictului. România se teme că 'foamea de putere' a lui Putin nu o să fie potolită curând şi că apropiata luptă pentru Ucraina s-ar putea extinde şi la alte conflicte îngheţate din regiunea Mării Negre.

În vreme ce vecinii Ucrainei se tem de extinderea conflictului după criza din Crimeea, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, subliniază într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt că europenii au posibilitatea să menţină presiunile asupra Moscovei, tocmai pentru că Rusia are nevoie de consumatori şi cumpărători pentru petrolul şi gazele sale.

'Suntem foarte îngrijoraţi de dramaticele evenimente petrecute recent în ţara vecină. Observăm cu atenţie situaţia securităţii şi ne temem de o conflagraţie, întrucât criza din Ucraina ar putea ajunge la conflictele latente din Nagorno Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi regiunea Transnistria din Republica Moldova', arată ministrul Corlăţean. El pecizează că poziţia României a fost mereu foarte clară: 'în acord strâns cu partenerii europeni şi euroatlantici, condamnăm încălcarea evidentă a acordurilor internaţionale şi bilaterale, de către Rusia'. În plus, ministrul român susţine că 'modificarea graniţelor prin mijloace militare este absolut inacceptabilă, indiferent de pretextele pe care le aduce Moscova. Dacă am ezita acum cu privire la o poziţie europeană instituţională constantă, atunci la ce ne putem aştepta ulterior? Există un pericol mare să apară un precedent, în privinţa modului cum ajung să se traseze graniţele. Pentru noi toţi, asta este foarte îngrijorător - şi nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Uniune Europeană'.

În interviu, ministrul Colăţean şi-a exprimat încrederea că Rusia poate fi inclusă şi atrasă într-un dialog politic, pentru că 'acţiunile militare nu vor rezolva în niciun caz acest conflict'. În acelaşi timp, el a declarat că este şi 'sceptic cu privire la promisiunile ruseşti. În trecut, Moscova a mai dat asigurări că nu plănuieşte cuceriri - şi cu toate acestea, a făcut exact contrariul, în cadrul unui acord privitor la România în 1877, de exemplu'.

Pe de altă parte, Corlăţean subliniază faptul că Rusia devine din ce în ce mai izolată pe plan internaţional şi că în cele din urmă, nici Moscova, nici comunitatea euroatlantică nu-şi doresc un conflict, întrucât fiecare dintre părţi are interese comune legate de securitate şi economie. 'Rusia şi-a declarat în trecut respectul pentru dreptul internaţional, astfel că în cele din urmă trebuie să şi arate acest respect. De aceea menţinem pe de o parte canalele de comunicare deschise, în vreme ce impunem şi sancţiuni, asupra cărora am ajuns la un consens în Consiliul European şi Consiliul de Afaceri Externe'.

În privinţa sancţiunilor impuse şi eficienţei acestora sau ce pierderi vor aduce ele, de o parte sau de alta, ministrul Corlăţean susţine că experţii sunt cei care trebuie să aprecieze cine are mai mult de pierdut din punct de vedere economic. 'În orice caz, apar noi modalităţi de respingere a conflictelor şi cooperare în domenii foarte decisive, precum securitatea internaţională, lupta împotriva terorismului sau colaborarea în Afganistan - şi care ajung să se oprească în domenii economice. Este greşit. Însă de aceea menţinem o poziţie dură şi transmitem în acelaşi timp semnalul potrivit căruia dialogul politic trebuie să domine pe termen mediu şi lung', a mai afirmat Corlăţean. În opinia sa, dacă Rusia merge mai departe într-o direcţie deja bătătorită, atunci vor exista consecinţe negative, fără îndoială. 'Investitorii străini îşi vor pierde încrederea, iar Rusia are nevoie de astfel de investitori, are nevoie de tehnologie străină şi are nevoie de consumatori şi cumpărători pentru petrolul şi gazele sale', susţine ministrul.

Întrebat dacă el consideră că UE dispune de suficiente opţiuni pentru a-l convinge pe un om ca Putin, Corlăţean răspunde că întreaga situaţie nu trebuie văzută ca o competiţie 'de încordare a muşchilor'. 'În schimb, trebuie să fie o competiţie a înţelepciunii politice. Când cineva are împotriva sa întreaga comunitate europeană şi euroatlantică şi cu toate acestea continuă să se comporte iraţional, atunci asta este complet greşit şi vor exista efecte pe termen mediu sau lung asupra intereselor politice şi economice ale Rusiei', dă asigurări Corlăţean.

Oferta aderării la UE pentru Ucraina a fost de asemenea comentată de ministrul român în interviul acordat Die Welt. 'La nivelul CAE şi al Consiliului European am început deja de câteva săptămâni să facem paşi care arată clar că acordul de asociere nu este scopul final. Asta înseamnă că există o perspectivă europeană. Însă acest lucru nu se va petrece nici mâine, nici poimâine', arată Corlăţean, cu referire la faptul că întreg procesul implică reforme structurale, reformarea instituţiilor şi legislaţiei şi mai ales a mentalităţii. Cu toate acestea, o perspectivă pentru aderare este 'un semnal politic clar' că este posibilă îndeplinirea criteriilor în acest sens. 'Constituie o modificare de bază a poziţiei politice a statelor membre. Acum devine foarte limpede de ce a fost atât de importantă extinderea UE şi NATO către ţările din sud-estul Europei - în ciuda unor reţineri apărute chiar în Germania. În cele din urmă, a fost o contribuţie foarte importantă la stabilitate şi securitate', afirmă ministrul Corlăţean.

Dacă există şi voci critice care susţin că acest conflict cu Putin a apărut tocmai din cauza faptului că NATO şi-a extins graniţele tot mai aproape în direcţia Rusiei, Corlăţean susţine cu fermitate că 'o revenire la fosta filosofie imperialistă a Rusiei erodează obiectivele legitime ale naţiunilor din sud-estul Europei' şi este un lucru de neînţeles şi de neacceptat. 'În cele din urmă, după căderea comunismului, nu am luat o decizie împotriva Rusiei, ci ne-am decis doar pentru familia europeană. Vrem să lăsăm în urmă un capitol întunecat al istoriei şi să revenim într-un mediu cu care avem mai multe lucruri în comun. A fost dreptul nostru legitim şi suveran să decidem noi înşine asupra viitorului nostru', susţine şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Die Welt observă că apartenenţa la UE nu rezolvă nici ea toate problemele şi scoate în evidenţă faptul că, recent, România s-a aflat în mijlocul unui foc încrucişat din cauza presupuselor cazuri de 'turism social' în sistemele de asigurări sociale ale altor state membre. Ministrul afacerilor externe declară că respectă orice politician din Europa care se opune, în campaniile electorale naţionale, tentaţiilor populiste. 'Nu se poate spune că noii veniţi în Europa, precum România şi Bulgaria, ar vrea numai să se folosească de sistemele de asigurări sociale din Europa. Suntem cetăţeni europeni la fel ca toţi ceilalţi, cu respectivele drepturi şi obligaţii. Multe ţări ale UE, precum Germania, au profitat foarte clar de forţa de muncă din România. Românii din Germania au, în rândul cetăţenilor din statele sud-est europene, cea mai ridicată rată a ocupării de locuri de muncă. Şi asta înseamnă că au părăsit ţara mai ales românii foarte bine pregătiţi', asigură el.

Iar dacă în percepţia publică această idee nu a ajuns încă, acest lucru este foarte regretabil. 'Cert este faptul că cei mai deştepţi oameni din domenii precum IT, medicină, inginerie sau arte au plecat din România şi îşi folosesc cunoştinţele în străinătate', insistă ministrul Corlăţean. Dacă apar, fireşte, şi excepţii, care constituie greutăţi pentru sistemele de asigurări sociale ale vecinilor europeni, există în acelaşi timp şi legislaţia corespunzătoare şi o colaborare poliţienească ce trece de graniţe. 'Statisticile din fiecare stat UE arată foarte clar că majoritatea românilor din străinătate contribuie la productivitatea ţărilor în care se află. Este nedrept ca excepţiile să fie generalizate', mai susţine ministrul. 'În mod firesc, nu suntem fericiţi de emigraţia forţei de muncă calificate. În primul rând, pentru că aceasta lipseşte în ţară şi apoi pentru că tocmai România i-a finanţat formarea. Însă asta nu are nicio importanţă în dezbaterea din Germania sau Marea Britanie. Nu putem schimba nimic, din punctul de vedere al ofertei noastre, iar singura soluţie este ca acelora care sunt foarte bine pregătiţi să le oferim perspective mai bune, astfel încât să rămână', explică ministrul. El aminteşte că, în 2013, România a înregistrat a doua cea mai mare rată de creştere economică din UE, cu 3,5%, şi-a crescut exporturile cu 50 de miliarde de euro, ceea ce constituie un 'vârf istoric', şi este pe calea cea bună pentru a face piaţa românească mai atrăgătoare, atât pentru angajaţi, cât şi pentru investitorii străini. Germania este acum, după Austria şi Olanda, al treilea cel mai important astfel de investitor, aminteşte ministrul.

Corlăţean a mai spus pentru Die Welt că în România nu există cu mult mai multă sau mai puţină corupţie decât în restul statelor europene şi că guvernanţii sunt cu atât mai interesaţi, din considerente economice, să o combată cum pot mai bine. El a amintit de faptul că au apărut o serie de legi care formulează lupta împotriva corupţiei mai clar decât în orice alt loc, aşa cum ar fi, de exemplu, ilegalitatea angajării membrilor familiilor politicienilor sau demnitarilor (în aceleaşi instituţii). 'UE recunoaşte eforturile noastre în mai multe domenii, din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă că ne-am atins scopul. Însă un comportament discriminatoriu faţă de România, în cadrul UE, nu este acceptabil pentru noi. Avem dreptul să fim trataţi la fel ca celelalte state UE', asigură el.

În apropierea scrutinului europarlamentar din luna mai, Corlăţean recunoaşte că există riscul ca populiştii sau euroscepticii să domine dezbaterea, iar familiile marilor partide europene trebuie să aibă grijă să nu se consolideze atmosfera xenofobă faţă de România. 'Răspunsurile populiştilor şi xenofobilor nu duc la crearea de locuri de muncă. În România, euroscepticii nu sunt, din fericire, foarte numeroşi. Însă este suficient dacă trebuie să ne confruntăm cu aceste curente în Parlamentul European'. Candidatul stângii europene, Martin Schulz, combate foarte clar argumentele antieuropenilor, mai arată ministrul: 'la nivel naţional, trebuie să avem grijă să explicăm chestiunile europene, astfel încât lumea să le înţeleagă şi să înţeleagă ce este în joc. În cele din urmă, pe oameni îi interesează soluţiile pentru problemele economice şi sociale'. Titus Corlăţean recunoaşte că alegerile europene nu prezintă mare interes, în general, însă aminteşte că în România există o situaţie deosebită anul acesta, pentru că în noiembrie va fi ales un nou preşedinte, astfel că oamenii sunt interesaţi de soluţiile oferite.

'Intrarea României în UE s-a petrecut acum şapte ani şi încă mai sunt multe de rezolvat. Însă evident că după tot acest timp, este dureros că în cadrul UE există un dublu standard şi că ţara mea suportă un mecanism special de control. România joacă deseori câte un rol în campaniile electorale ale altor ţări - şi astfel sunt servite clişee care pentru noi sunt deosebit de insultătoare. Asta duce la frustrare şi de aceea sunt români care nu se simt la fel de valoroşi ca ceilalţi cetăţeni europeni. Însă putem să ne lăudăm şi cu câteva succese, din punct de vedere economic, pe care nu trebuie să le ascundem', a mai spus ministrul Corlăţean.