Temperaturile la polul nord sunt cu 20 de grade peste medie şi depăşesc punctul de topire a gheţii
Temperaturile de la Polul Nord au crescut duminică cu peste 20°C peste medie, depăşind pragul de topire a gheţii, atată Guardian.
Conform modelelor agenţiilor meteorologice din Europa şi SUA, temperaturile la nord de Svalbard, în Norvegia, crescuseră deja sâmbătă cu 18°C peste media pentru perioada 1991-2020, iar temperaturile reale se apropiau de punctul de topire a gheţii de 0°C. Până duminică, anomalia de temperatură a crescut la peste 20°C.
„Acesta a fost un eveniment de încălzire a iernii foarte extrem”, a declarat Mika Rantanen, om de ştiinţă la Institutul Meteorologic din Finlanda. „Probabil nu cea mai extremă observată vreodată, dar totuşi la limita superioară a ceea ce se poate întâmpla în Arctica.”
Arderea combustibililor fosili a încălzit planeta cu aproximativ 1,3°C din perioada preindustrială, însă polii se încălzesc mult mai rapid, pe măsură ce gheaţa marină reflectorizantă se topeşte. Creşterea temperaturilor medii a determinat o creştere a verilor extrem de fierbinţi şi a iernilor tulburător de blânde.
Julien Nicolas, om de ştiinţă în cadrul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al UE, a declarat că temperaturile neobişnuit de blânde din toiul iernii polare sunt legate de un sistem de joasă presiune adânc deasupra Islandei, care direcţionează un flux puternic de aer cald către Polul Nord.
Mările foarte calde din nord-estul Atlanticului au întărit încălzirea provocată de vânt, a adăugat el.
„Acest tip de eveniment este relativ rar, dar nu suntem în măsură să îi evaluăm frecvenţa fără o analiză suplimentară”, a declarat Nicolas. „Suntem conştienţi că un eveniment similar a avut loc în februarie 2018”.
Datele Copernicus au arătat că temperaturile medii zilnice au fost cu peste 20°C peste medie în apropierea polului nord duminică, cu temperaturi absolute de peste -1°C la nord de 87° N.
Constatările au fost confirmate de o baliză de zăpadă arctică, care a înregistrat duminică temperaturi absolute de 0,5°C.
Climatologii estimează temperaturile globale prin reanalizarea a miliarde de măsurători meteorologice efectuate de sateliţi, nave, avioane şi staţii meteorologice. Dar în regiunile îndepărtate, cum ar fi zona centrală a Arcticii, unde există mai puţine locuri de observare directă, a fost „dificil să se estimeze anomalia exactă a temperaturii”, a declarat Rantanen.
„Toate modelele pe care le-am văzut indică o anomalie de temperatură de peste 20°C”, a spus el. „Aş spune că 20-30°C este ordinul de mărime”.
