Teama de terorism a impus acceptarea spionajului în SUA

Teama de terorism, alături de popularitatea dispozitivelor electronice şi a reţelelor de socializare au făcut posibilă trecerea la o societate orwelliană, în care americanii acceptă tot mai mult supravegherea comunicaţiilor, potrivit mai multor sondaje şi a experţilor.
Agenţia Naţională de Securitate (National Security Agency, NSA). (PAUL J. RICHARDS / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
13.06.2013

Teama de terorism, alături de popularitatea dispozitivelor electronice şi a reţelelor de socializare au făcut posibilă trecerea la o societate orwelliană, în care americanii acceptă tot mai mult supravegherea comunicaţiilor, potrivit mai multor sondaje şi a experţilor. Recenta dezvăluire privind existenţa de programe secrete de supraveghere ale Agenţiei Naţional de Securitate (NSA) a provocat o dezbatere privind delicatul echilibru între dreptul la viaţa privată şi siguranţa naţională, informează joi agenţia EFE.

În compariţia sa de miercuri, în faţa Comitetului pentru informaţii al Senatului, directorul general al NSA, Keith Alexander, a insistat că supravegherea convorbirilor telefonice, pe de-o parte, şi datele milioanelor de utilizatori de Internet, prin programul PRISM, pe de altă parte, au ajutat la dejucarea a 'zeci' de atentate din afara şi din interiorul ţării. Potrivit Amendamentului Patru al Constituţiei, guvernul nu poate interveni în viaţa privată a persoanelor, nici percheziţiona locuinţa sau confisca bunuri, fără a avea motive întemeiate sau un mandat la dispoziţie. Guvernul preşedintelui Barack Obama apără însă NSA, subliniind că recompilarea datelor personale a fost limitată şi a întărit siguranţa naţională.

Faptul că americanii acceptă intruziunea statului se datorează, în parte, efectului pe care l-au avut în ultimii ani reţelele sociale şi ubicuitatea dispozitivelor electronice, asigură unii experţi. Cu un simplu 'click' şi cu viteza fulgerului, americanii au posibilitatea prin reţelele sociale precum Facebook şi Twitter să-şi împărtăşească experienţele şi cele mai intime detalii ale vieţii lor, până la confesarea unor delicte. Prin urmare, într-o cultură în care nu mai există secrete sau ascunzişuri, sondajele relevă că pe mulţi americani nu-i interesează că sunt supravegheaţi de Big Brother.

Harry R. Lewis, profesor de Ştiinţe Informatice la Facultatea de Inginerie de la Universitatea Harvard, a declarat ziarului The Washington Post că nu îl surprinde aparenta pasivitate a americanilor pe această temă. Oamenii sunt tentaţi să spună 'şi ce dacă, nu am făcut nimic rău, prin urmare nu mă deranjează că guvernul supraveghează convorbirile telefonice sau mesajele electronice ale întregii lumi', asigură Lewis, coautor al unei cărţi privind impactul 'exploziei digitale' în viaţa cotidiană a americanilor. Având în vedere că spionarea este aproape 'imperceptibilă' - prin camere disimulate în locuri publice - oamenii nu au senzaţia că este violată viaţa lor privată, este de părere Lewis.

Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Pew şi ziarul Washington Post arată că 56 % dintre americani consideră 'acceptabil' ca NSA să le verifice arhivele telefonice ca parte a unei anchete teroriste. Deşi opinia publică este împărţită în privinţa supravegherii poştei electronice şi altor activităţi pe Internet, aceste păreri au rămas neschimbate din 2002. Uniunea Libertăţilor Civile din SUA (ACLU) a făcut plângere la Washington împotriva directorilor mai multor agenţii ale guvernului federal pentru programul de supraveghere al NSA, pus în aplicare în baza Legii Patriot, aprobată de Congres la o lună după atentatele din 11 septembrie 2001. ACLU denunţă că recompilarea datelor acestor apeluri - data, ora şi locaţia, nu şi conţinutul - încalcă drepturile constituţionale ale americanilor, libertatea de expresie, de asociere şi la viaţa privată.

În acest sens, un sondaj publicat de Huffington Post arată că 45 % dintre americani cred că Obama a depus o activitate deficitară în materie de protecţie a drepturilor lor constituţionale, în timp ce 15 la sută o consideră 'favorabilă', iar 23 % 'bună'. Doar 11 % o califică drept 'excelentă'. Edward Snowden, fostul angajat al CIA care a dezvăluit programele NSA, a fost considerat în egală măsură 'erou' de susţinătorii drepturilor civile şi 'trădător' de clasa politică. Scandalul a avut şi o parte bună: romanul '1984', al scriitorului britanic George Orwell, care cristalizat conceptul de Big Brother pentru controlul absolul al statului totalitar, s-a plasat pe locul întâi al vânzărilor pe Amazon.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor