Sute de organizaţii de pe trei continente cer eliminarea privilegiilor pentru corporaţii din marile parteneriate comerciale

La începutul rundei a 12-a a negocierilor privind TTIP, organizaţiile societăţii civile din toată Europa, cu sprijinul unor grupuri reprezentative din SUA şi Canada, au cerut Comisiei Europene şi reprezentantului pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii eliminarea mecanismului de soluţionare a litigiilor dintre investitor şi stat (ISDS) şi a aşa-numitului înlocuitor - Sistem de Tribunale pentru Investiţii (ICS), din TTIP, CETA (tratatul UE - Canada) şi toate celelalte acorduri comerciale.

Această clauză se întoarce la masa negocierilor, după un blocaj de aproximativ doi ani, atrag atenţia organizaţiile, condamnând "rebranding-ul" Comisiei Europene pentru vechiul sistem ISDS, se arată într-un comunicat remis de Terra Mileniul III redacţiei Epoch Times.

Principalele îngrijorări care au determinat peste 145.000 respondenţi să respingă introducerea mecanismului ISDS în TTIP în timpul consultărilor Comisiei Europene rămân intacte şi în ceea ce priveşte noul ICS.

Astfel, contestatarii ISDS şi ICS acuză că ambele mecanisme dau drepturi exclusive investitorilor străini, prin urmare sunt discriminatorii faţă de investitorii şi comunităţile autohtone, fără nicio dovadă a beneficiilor la adresa societăţii extinse.

Mai mult, atât ISDS cât şi ICS pot forţa guvernele să folosească miliarde din fonduri publice pentru a compensa corporaţii pentru politici de interes public (sănătatea publică, mediu, de muncă şi alte), acţiuni guvernamentale şi chiar hotărâri judecătoreşti. Nu avem nicio garanţie că interesele private nu pot submina politici de interes public, se precizează în comunicat.

De asemenea, opozanţii TIIP consideră că nici ISDS şi nici ICS nu fac obiectul unor principii democratice transparente iar parlamentele nu vor fi în măsură să schimbe regulile ulterior.

Atât ISDS cât şi ICS subminează competenţa instanţelor europene şi a instanţelor naţionale atâta vreme cât investitori străini pot alege să le evite. Atât ISDS cât şi ICS ignoră faptul că sistemele juridice din UE, SUA şi Canada sunt perfect capabile să soluţioneze disputele cu investitori străini, în baza legii care se aplică tuturor celorlalţi membri ai societăţii.", se mai precizează în comunicat.

Organizaţiile mai atrag atenţia că cel mai important aspect în ceea ce priveşte noua propunere este că spre deosebire de practica actuală unde tratatele comerciale bilaterale de protecţie a investiţiilor pot fi denunţate de către oricare dintre părţi, în cazul TTIP acest lucru nu ar mai fi posibil deoarece atât UE, cât şi statele membre ar fi blocate cu excepţia cazului în care acestea decid să părăsească Uniunea Europeană.

Astfel, dacă ISDS este inclus în TTIP, acesta ar permite unui număr de peste 47.000 de filiale deţinute de companii americane din cele 51.495 care funcţionează în prezent în UE să lanseze „atacuri” ISDS împotriva politicilor şi acţiunilor guvernamentale europene.

"Considerăm că o dezbatere naţională pe această temă este necesară şi în România. Aşteptăm o opinie avizată a mediul juridic din România în ceea ce priveşte mecanismul ISDS aşa cum au făcut-o deja instituţii şi organizaţii din interiorul unor ţări membre UE, de exemplu Asociaţia Magistraţilor din Germania.", concluzionează organizaţiile anti-TTIP din România, reamintind că peste 25.000 de români alături de 3.400.000 din întreaga Uniune Europeană au semnat o iniţiativă cetăţenească independentă prin care spun NU unui tratat transatlantic care să pună profitul şi comerţul deasupra drepturilor cetăţeneşti.

Mai multe informaţii pe www.stopttip.ro