Suspiciunile unui război murdar împotria PKK planează asupra guvernului de la Ankara
Noile dezvăluiri privind asasinarea a trei militante ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), comisă la Paris în urmă cu un an şi care viza serviciile secrete turce, au trezit suspiciuni privind războiul murdar care se poartă în conflictul kurd ce macină Turcia de 30 de ani, informează luni ziarul El Pais.
O înregistrare apărută recent pe YouTube şi un presupus document dezvăluit de presă au sporit misterul care înconjoară această triplă crimă comisă într-un apartament parizian. Noile dezvăluiri arată că în spatele asasinatelor s-ar afla Organizaţia Naţională de Informaţii (MIT).
Este un scenariu în care se amestecă intrigi poliţiste cu politica. Sakine Cansiz, 55 de ani, una din fondatoarele PKK, Fidan Dogan, 32 de ani, directoarea Centrului Kurd de Informaţii din Paris, şi Leyla Soylemez, 24 de ani, au fost găsite moarte, împuşcate în cap, la 10 ianuarie 2013, la sediul acestei asociaţii a diasporei kurde din strada Lafayette din capitala franceză.
La momentul respectiv, Ankara tocmai începuse convorbirile de pace cu Abdullah Ocalan, istoricul lider al PKK, încarcerat din 1999. Ambele părţi căutau să pună capăt unui conflict care s-a soldat din 1984 cu peste 40.000 de morţi. PKK, care a denunţat războiul murdar al Turciei, şi guvernul de la Ankara, care a descris crima drept o reglare de conturi, s-au acuzat reciproc că se află în spatele 'unei execuţii planificate' - cum a definit atunci crima ministrul francez de interne, Manuel Valls.
Câteva zile mai târziu, poliţia franceză l-a arestat pe Ömer Güney, un imigrant turc în vârstă de 30 de ani pe care camerele de luat vederi l-au plasat în centrul crimei. Güney, militant kurd, a negat orice participare la fapte şi se află de atunci în arest în aşteptarea procesului. La 12 ianuarie însă a apărut pe YouTube o înregistrare care a resuscitat cazul.
Este vorba de o înregistrare sonoră a discuţiei dintre Güney cu doi superiori ai săi, presupuşi agenţi ai MIT. În convorbire, cei trei comentează detaliile unei presupuse misiuni ce consta în asasinarea unor persoane având legătură cu mişcarea kurdă din Franţa. Güney descrie cum a studiat locul şi a identificat echipajele franceze de supraveghere. El vorbeşte şi despre cum va face rost de pistoale şi despre calibrul acestora. În final, unul dintre interlocutori semnalează cele mai bune rute de scăpare cu o maşină furată, după ce îşi va schimba hainele.
Federaţia Asociaţiilor Kurde din Franţa a declarat că vocea auzită pe înregistrare 'este cu siguranţă' a lui Güney. Ministrul turc al justiţiei, Bekir Bozdga, a negat orice implicare a MIT în crimele de la París. Însă ziarul turc de stânga Sol a publicat la 14 ianuarie un presupus document secret al MIT privind o misiune în Franţa împotriva lui Sakine Cansiz. În text, datat 18 noiembrie 2012, se arată că un agent, cu numele de cod 'Legionarul', ar putea fi folosit pentru a o 'neutraliza' pe Cansiz. MIT s-a grăbit să difuzeze un comunicat considerând fals documentul.
În ultimele săptămâni, guvernul premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost implicat într-un amplu scandal de corupţie care vizează direct patru miniştri ai săi. În Turcia este semnalată frăţia clericului musulman Fetullah Gülen ca responsabilă de dezvăluirea acestor cazuri de corupţie.
'Güleniştii', înainte aliaţi ai guvernului islamist Erdogan, s-ar fi putut infiltra în poliţie, justiţie şi chiar în serviciile secrete pentru a frâna tentativele premierului de a monopoliza puterea politică şi economică în Turcia.
În trecut, apariţia de înregistrări compromiţătoare la adresa politicienilor sau a militarilor purta marca simpatizanţilor lui Gülen. Publicarea înregistrării şi dezvăluirea în presă a documentului MIT par să aibă la origine militanţi ai lui Gülen, care vor să pună în chestiune guvernul Erdogan.
Directorul MIT, Hakan Fidan, o persoană foarte apropiată prim-ministrului, este cel însărcinat cu convorbirile de pace cu PKK. Frăţia lui Gülen a fost mereu opusă unei negocieri cu gherila kurdă, conchide El Pais.
