Suspecţii dau vina pe defecţiuni tehnice pentru avariile cablurilor din Marea Baltică
Căpitanul unui petrolier şi doi ofiţeri, acuzaţi că au secţionat cinci cabluri submarine de energie şi telecomunicaţii în Marea Baltică, în decembrie anul trecut, au dat vina pe defecţiuni tehnice pentru pagube, odată cu începerea procesului lor la Helsinki, luni, transmite Reuters.
Aliaţii NATO cu forţe staţionate în jurul Mării Baltice au intrat în stare de alertă maximă după incidentul din 25 decembrie, unul dintre o serie de întreruperi suspecte ale cablurilor şi conductelor de gaz din regiune, de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
Procurorii afirmă că petrolierul Eagle S a târât în mod deliberat ancora sa de 11 tone pe fundul mării pentru a secţiona cablul electric Estlink 2, care leagă Finlanda de Estonia, precum şi patru cabluri de internet, în timp ce nava naviga dintr-un port rusesc prin Golful Finlandei.
Forţele de securitate finlandeze au interceptat nava, înregistrată în Insulele Cook, şi au urcat la bord din elicoptere, după ce i-au ordonat să intre în apele teritoriale finlandeze.
Căpitanul georgian al navei, Davit Vadatcikoria, împreună cu primul ofiţer georgian şi al doilea ofiţer indian, au pledat nevinovat, spunând că ancora navei a căzut din cauza unor defecţiuni tehnice la sistemul de fixare al vinciului de ancoră.
Procurorul de stat Heidi Nummela a declarat că, deşi anchetatorii nu au găsit dovezi că sistemul de fixare al ancorei a fost manipulat, eşecul tuturor celor trei sisteme de siguranţă disponibile reprezintă, cel puţin, un semn de neglijenţă gravă din partea echipajului.
Procurorii finlandezi cer o pedeapsă de 2,5 ani de închisoare pentru distrugere agravată şi interferenţă agravată cu telecomunicaţiile, în timp ce inculpaţii neagă toate acuzaţiile şi resping cererile de despăgubiri ale deţinătorilor de cabluri, în valoare de zeci de milioane de euro.
Aceştia au contestat, de asemenea, jurisdicţia instanţei în această chestiune, având în vedere că tăierea cablurilor a avut loc în ape internaţionale.
„A fost un accident maritim normal, nu un act de sabotaj”, a declarat reporterilor ofiţerul secund, Santosh Kumar Chuarasia, în timpul unei pauze.
El a spus că ancora a căzut din cauza vremii nefavorabile şi a unei defecţiuni mecanice şi că are încredere că instanţa va decide în favoarea inculpaţilor.
Vadatcikoria a refuzat să comenteze, în timp ce avocatul său, Tommi Heinonen, a spus instanţei că incidentul a fost „un accident maritim”.
Context
Pe 25 decembrie, Eagle S a navigat timp de trei ore cu viteză redusă după ce a secţionat primul cablu electric la ora 12:26 (10:26 GMT), au declarat procurorii. Când a fost contactat de autorităţile maritime finlandeze la ora 15:20 şi întrebat dacă ancora era ridicată şi fixată, echipajul a răspuns afirmativ, ceea ce nu era adevărat, au precizat procurorii.
Avocaţii apărării au spus că inculpaţii nu aveau niciun motiv să creadă că ancora s-a scufundat pe fundul mării, întrucât inginerul mecanic al navei, care nu este judecat, le spusese că scăderea vitezei se datora „unei probleme la motor”.
Procurorii au mai afirmat că petrolierul a continuat să navigheze şi a tăiat alte patru cabluri între orele 18:00 şi 19:00 în aceeaşi zi, ceea ce, potrivit lor, dovedeşte o intenţie criminală clară.
Săptămâna trecută, un cetăţean ucrainean a fost arestat în legătură cu atacurile din 2022 asupra conductelor de gaz Nord Stream din Marea Baltică. Atât Moscova, cât şi Occidentul au descris exploziile, care au întrerupt în mare parte livrările de gaz rusesc către Europa, ca acte de sabotaj.
