Summitul UE-Rusia de la Ekaterinburg riscă să devină unul dintre cele mai problematice din ultimii ani

Summitul Uniunea Europeană-Rusia, care şi-a deschis lucrările luni, la Ekaterinburg, riscă să devină unul dintre cele mai problematice din ultimii ani. În pofida aşteptărilor, până la summit nu s-a reuşit pregătirea unui acord privind înlesnirea regimului de vize: potrivit cotidianului rus Kommersant, negocierile s-au blocat din cauza cererii UE de a limita la 15.000 numărul de paşapoarte biometrice de serviciu eliberate în Rusia. Surse diplomatice de la Bruxelles ale ziarului rus au precizat că în centrul discuţiilor vor fi probleme legate de democraţie şi respectarea drepturilor omului în Rusia. La rândul lor, autorităţile ruse declară că 'vor fi neplăcut surprinse, dacă se va discuta despre aceasta'.

Semnarea acordului privind înlesnirea regimului de vize trebuia să devină principalul rezultat al summitului UE-Rusia de la Ekaterinburg. Potrivit unei surse a Kommersant din Ministerul de Externe al Rusiei, pentru semnare se pregăteau două documente: despre modernizarea acordului din 2006 privind înlesnirea eliberării vizelor şi despre condiţiile pentru scutirea de formalităţi a deţinătorilor de paşapoarte biometrice de serviciu.

Moscova insista ca, alături de înlesnirea regimului de vize pentru o serie de grupuri de cetăţeni (studenţi, oameni de afaceri, cercetători), şi deţinătorii de paşapoarte de serviciu (înalţi funcţionari) să fie scutiţi în totalitate de formalităţile pentru eliberarea vizelor. Până în martie, o serie de ţări-cheie din UE se pronunţau împotrivă, însă ulterior lucrurile s-au clintit din punctul mort şi părţile intenţionau să semneze documentele înainte de începerea sezonului estival.

Cu toate acestea, în final lucrurile s-au blocat din nou: europenii au cerut ca în documente să fie stipulat faptul că numărul de deţinători de paşapoarte biometrice de serviciu nu va depăşi în Rusia 15.000, în pofida faptului că Moscova nu a formulat la rândul său în faţa UE asemenea condiţii, subliniază Kommersant.

În plus, Bruxellesul a cerut ca în documente să fie notat clar că Moscova se obligă să elibereze paşapoarte biometrice doar celor care au într-adevăr nevoie de ele în virtutea activităţii profesionale. Iniţial, negociatorii ruşi şi-au exprimat indignarea, mai ales pe marginea restricţiilor de număr, iar atunci când totuşi au acceptat, a devenit clar că niciuna dintre părţi nu va reuşi să treacă până la summit documentele prin organismele interne abilitate. Astfel, problema a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată.

De altfel, chiar şi atunci când toate documentele vor fi gata, în calea înlesnirii regimului de vize s-ar putea ivi încă o piedică: decizia Ministerului Transportului al Federaţiei Ruse cu privire la faptul că de la 1 iulie companiile aviatice trebuie să-i prezinte date personale despre toţi pasagerii care vin în Rusia sau care o tranzitează. Bruxellesul îşi exprimă nedumerirea: ţările europene oferă asemenea informaţii SUA şi Canadei, însă fac acest lucru în conformitate cu acorduri bilaterale pentru pregătirea şi semnarea cărora a fost nevoie de circa 2 ani. 'Parlamentul European nu va ratifica acordul privind înlesnirea regimului de vize, în cazul în care problema cu pasagerii avioanelor nu va fi soluţionată', a dat asigurări o sursă de informaţie a Kommersant de la Bruxelles.

Prin urmare, principalul rezultat al summitului l-ar putea constitui semnarea unui acord în domeniul contracarării traficului de droguri. Potrivit reprezentantului permanent al Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov, documentul pregătit în acest sens 'este menit să majoreze cooperarea dintre Rusia şi UE pentru instituirea controlului asupra locurilor de producţie şi căilor de tranzit pentru precursoare (materiale din care se fabrică droguri sintetice)' şi prevede 'atât schimb de informaţii, cât şi desfăşurarea de operaţiuni comune'.

De asemenea, la summitul de la Ekaterinburg ar putea fi dat startul pentru negocieri cu UE pe marginea unui nou Acord de parteneriat şi cooperare. 'Iniţial, autorităţile ruse afirmau că vor să aştepte aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), apoi - primele rezultate ale acestui pas. Acum, Moscova pare să fie gata să se ocupe de elaborarea unui asemenea document', a declarat pentru Kommersant o sursă avizată de la Bruxelles.

Primul Acord de parteneriat şi cooperare dintre UE şi Rusia a fost semnat în 1994, aminteşte Kommersant. Acesta a expirat la 1 decembrie 2007, iar peste şapte luni au început negocierile în vederea semnării unui nou acord, însă cu pauze destul de dese. Măr al discordiei în ultima etapă a negocierilor era declarat, de Ministerul rus de Externe, dorinţa Comisiei Europene de a obţine de la Rusia 'peste ceea ce a constituit obiectul acordurilor în cadrul OMC'. Tocmai de căutarea unui compromis se vor ocupa acum negociatorii.

Potrivit Kommersant, în timpul summitului de la Ekaterinburg, UE planifică să acorde o atenţie sporită situaţiei interne din Rusia, în special consecinţelor pe care le-a avut adoptarea legilor despre 'agenţii străini' şi privind interdicţia de a face propagandă homosexualităţii. 'În mod sigur va fi abordat şi cazul Magnitski, chiar dacă nu cred că ţările UE sunt gata să introducă astăzi 'liste negre' asemeni celor americane', a explicat interlocutorul de la Bruxelles al Kommersant.

Moscova, însă, este de părere că asemenea teme nu-şi au locul la summitul de la Ekaterinburg. 'Un punct privind 'cazul Magnitski' nu există pe ordinea de zi. Voi fi neplăcut surprins dacă discuţiile vor viza în mod inopinat acest subiect', a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Vladimir Cijov.

La rândul său, şeful Comisiei pentru probleme externe din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Puşkov, a explicat pentru Kommersant că la 'summituri trebuie să fie abordate probleme privind economia, proiecte de investiţii, în timp ce discutarea de probleme controversate trebuie lăsată pe seama societăţii civile'. Potrivit lui Puşkov, 'UE este prea 'absorbită' de expansiunea aşa-ziselor valori ale sale, în condiţiile în care Rusia nu-i indică în ce mod să acţioneze în probleme de morală şi de etică'.