SUA trimite 3.000 de soldaţi în zona Baltică

Statele Unite trimit 3.000 de soldaţi în statele baltice pentru a participa în decursul următoarelor trei luni la exerciţii militare comune cu partenerii NATO în Estonia, Letonia şi Lituania, au anunţat luni oficiali americani ai apărării.

Misiunea, parte a “Operaţiunii Atlantic Resolve”, urmăreşte să liniştească aliaţii NATO care sunt tot mai îngrijoraţi de agresiunea reînnoită a Rusiei în mijlocul crizei din Ucraina, susţine Deutsche Welle.

Aproximativ 750 de tancuri americane, vehicule de luptă şi alte echipamente militare au sosit luni în Letonia iar trupele terestre americane sunt aşteptate să înceapă să sosească în zona Mării Baltice săptămâna următoare, a declarat colonelul Steve Warren din armata americană.

Livrările, care se fac prin capitala-port a Letoniei, vor arăta “preşedintelui Putin şi Rusiei hotărârea noastră de a ne putea uni forţele”, a declarat generalul american John O'Connor, însărcinat cu transportul echipamentelor.

Conform unei surse militare americane care a cerut să rămână anonimă, echipamentele militare – care includ tancuri Abrams, vehiculele de luptă Bradley şi vehiculele Scout Humvees – vor rămâne în regiunea Baltică chiar şi după întoarcerea trupelor americane la bază pentru a descuraja orice potenţială agresiune rusească.

Recenta anexare a peninsulei Crimeea de către Rusia şi sprijinul acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei au declanşat temeri că Moscova ar putea urmări acţiuni similare împotriva naţiunilor baltice care, pe cont propriu, dispun de foarte puţin echipament militar.

Secretarul britanic al Apărării Michael Fallon a declarat recent că Putin reprezintă un pericol real şi prezent pentru naţiunile baltice, avertizând că liderul rus ar putea lansa o campania mascată pentru a destabiliza Estonia, Letonia şi Lituania, conform Deutsche Welle.

La rândul ei, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a afirmat în cursul săptămânii trecute că ţara sa trebuie să fie capabilă să reziste unui atac prin propriile sale mijloace timp de cel puţin 72 de ore, interval în care aliaţii săi militari ar trebui să poată oferi o mână de ajutor.

Liderul rus Vladimir Putin a fost citat în septembrie 2014 afirmând că “dacă aş dori, trupele ruseşti ar ajunge în Kiev în 2 zile, dar şi în Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia sau Bucureşti.”

Trimiterea celor 3.000 de soldaţi americani are loc în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată că planul anexării peninsulei Crimeea în martie 2014 a fost ordonat cu câteva săptămâni înaintea referendumului privind alipirea de Rusia şi că în timpul referendumului armata rusă era prezentă în toată peninsula, deşi anterior declarase că trupele înarmate sunt forţe de autoapărare locale

Crimeea a fost absorbită oficial de Rusia în 18 martie – o acţiune puternic condamnată pe plan internaţional ce a atras asupra Moscovei o serie de sancţiuni din partea UE şi SUA.

Putin a declarat la un post TV că a ordonat în cadrul unei întâlniri din 22 februarie punerea în aplicare a unui plan pentru “întoarcerea Crimeei [la patria mamă]”. Întâlnirea a fost stabilită după ce fostul preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici a fost alungat de la putere.

Naţiunile baltice sunt membre ale NATO din 2004 şi alianţa militară vestică urmăreşte să contracareze potenţiala agresiune rusă prin înfiinţarea unei forţe de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi, care vor fi staţionaţi în statele baltice dar şi în Bulgaria, Polonia şi România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.