SUA şi China publică o rezoluţie pentru cooperare în domeniul climatic, la închiderea summitului de la Glasgow

Pe 10 noiembrie, cei mai mari doi emiţători de dioxid de carbon din lume s-au angajat să colaboreze în combaterea schimbărilor climatice, la încheierea summitului climatic COP26, care a durat două săptămâni, la Glasgow.

Contextul, dezvăluit de trimisul american pentru climă, John Kerry, şi omologul său chinez, Xie Zhenhua, cu două zile înainte de încheierea conferinţei, a fost prezentat de ambele părţi ca o modalitate de a ajuta la încheierea summit-ului cu succes.

„În zona schimbărilor climatice există mai multă înţelegere între China şi SUA decât divergenţe, ceea ce aduce un potenţial imens pentru cooperarea noastră”, a spus Xie.

Oficialul chinez a spus că acordul comun „demonstrează din nou că singura opţiune, atât pentru China, cât şi pentru Statele Unite, este cooperarea”.

Planul a identificat cinci domenii de cooperare, dar este subţire în ceea ce priveşte obiectivele concrete, subliniind că ţările au „responsabilităţi diferenţiate” în funcţie de „diferitele lor circumstanţe naţionale”, un concept subliniat de partea chineză în mai multe rânduri în timpul briefingului de presă.

China nu şi-a asumat obligaţia de a respecta angajamentul global privind gazul metan, pe care 104 ţări l-au semnat în timpul conferinţei, promiţând că îşi vor reduce emisiile de metan cu 30% în perioada de cinci ani dintre 2025 şi 2030.

La începutul summit-ului, Xie a apărat, de asemenea, dependenţa Chinei de cărbune – care furnizează aproximativ 60% din necesarul de energie electrică al ţării – spunând că Beijingul se află „la o etapă specială de dezvoltare” şi deja „face cel mai mare efort posibil pentru a aborda schimbările climatice”.

În declaraţia comună, regimul comunist a promis să reducă treptat consumul de cărbune în următorul deceniu şi să coopereze cu America pentru a stimula energia curată. Cele două ţări vor împărtăşi, de asemenea, inovaţii tehnologice menite să încetinească schimbările climatice.

O întâlnire bilaterală privind reducerea metanului, a doua cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră după dioxidul de carbon, va fi convocată în prima jumătate a anului 2022, se arată în anunţ.

Kerry a spus că declaraţia este o „foaie de parcurs pentru colaborarea noastră prezentă şi viitoare” în domeniul climei.

Liderul Chinei, Xi Jinping, nu a participat la summitul COP26, fiind singurul lider mondial care a rostit observaţii printr-o declaraţie scrisă, în care a cerut naţiunilor mai bogate să conducă efortul climatic şi să accepte ţările mai puţin dezvoltate - fără, însă, să facă noi promisiuni.

Oficialii chinezi au cerut în mod repetat Washingtonului să-şi îmbunătăţească politicile cu China pentru a facilita cooperarea în domeniul climatic.

Pe 2 noiembrie, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat că „nu poţi cere Chinei să reducă producţia de cărbune, pe de o parte, impunând în acelaşi timp sancţiuni întreprinderilor fotovoltaice chineze”, o referire la o listă neagră comercială pe care au fost plasaţi mai mulţi producători chinezi de piese de panouri solare care folosesc muncă forţată - etnici uiguri din regiunea Xinjiang din China.

Kerry, care a spus anterior că „viaţa este întotdeauna plină de alegeri grele” în răspunsul la întrebarea unui reporter despre abuzurile Beijingului din Xinjiang, a declarat din nou miercuri că presiunea asupra Beijingului privind drepturile omului nu este de competenţa sa.

„Suntem sinceri în privinţa diferenţelor. Cu siguranţă ştim ce sunt acestea şi le-am articulat”, a spus Kerry reporterilor. „Dar acesta nu este rolul meu aici. Sarcina mea este să vorbesc despre climă şi să rămân concentrat pe încercarea de a avansa agenda privind schimbările climatice.”

Numeroşi analişti au subliniat că regimul comunist chinez nu este sincer cu privire la abordarea schimbărilor climatice, ci doar încearcă să folosească problema în avantajul său.

Chiar dacă regimul chinez extinde capacitatea eoliană şi solară, astfel de eforturi sunt determinate de necesitatea de a adresa penuria de energie, consideră Katie Tubb, analist de politică economică la think tank-ul Heritage Foundation.

„Sunt dispuşi să obţină energie în orice fel o pot obţine”, a declarat ea pentru Epoch Times.

China şi-a stabilit un obiectiv pe termen lung de a atinge neutralitatea carbonului până în 2060, cu 10 ani mai târziu decât termenul limită stabilit de ţările dezvoltate. Tubb consideră acest lucru o decizie strategică care va permite regimului comunist să observe cum Occidentul sacrifică obiective economice pentru a le obţine pe cele climatice, şi, potenţial, să profite de pe urma acestui proces.

Miles Yu, principalul consilier politic în China al fostului secretar de stat Mike Pompeo, a declarat că a determina cooperarea Chinei în domeniul climei este o sarcină „foarte dificilă”.

„Chinei, adânc în interior, nu-i pasă de probleme precum schimbările climatice atât de mult cât îi pasă actualei administraţii a Statelor Unite”, a spus Yu pentru Epoch Times la sfârşitul lunii octombrie.

Schimbarea climatică nu este „prioritatea strategică de top a Chinei”, ci o pârghie pentru ca Beijing-ul să extragă concesii în probleme precum drepturile omului şi comerţul din Statele Unite, a spus Yu.

„Ei se concentrează pe acest ţel radical şi fac eforturi pentru a obţine avantaje economice cu orice preţ, chiar şi în detrimentul ecologiei globale.”