SUA închid ochii în faţa revirimentului Al-Qaeda în Irak şi Siria

Administraţia Obama nu este dispusă să se implice în Irak, în pofida revirimentului Al-Qaeda în această ţară de unde SUA şi-au retras trupele în 2011, fără a mai lăsa aici nici măcar un mic contingent. Chestiunea complică şi decizia retragerii SUA din Afganistan, prevăzută să se încheie la sfârşitul acestui an, notează marţi ziarul ABC.

Administraţia SUA a convenit totuşi cu preşedintele afgan, Hamid Karzai, rămânerea câtorva trupe în Afganistan, după anul 2014, care vor avea misiuni de pregătire şi de asistenţă. Însă Karzai nu a semnat încă acordul, iar ca răspuns SUA au ameninţat că nu vor mai lăsa aici niciun soldat. Americanii au lăsat Irakul în voia sorţii, după ce nu au reuşit să ajungă la un acord similar cu guvernul de la Bagdad.

Plecarea SUA a lăsat cale liberă Arabiei Saudite şi Iranului pentru a-şi mişca aici pionii. Administraţia Obama a negat că retragerea totală din Irak - criticată de republicani - ar fi fost o greşeală. Chiar şi acum când Al-Qaeda a recucerit enclave pentru care au luptat militarii americani, precum emblematicul oraş Fallujah, Casa Albă rămâne de aceeaşi părere.

'Nu este în interesul SUA să menţină trupe în plin conflict în Orientul Mijlociu, sau care să fie implicate permanent în războaie nesfârşite în această zonă', a asigurat Benjamin Rhodes, consilier adjunct pe probleme de securitate naţională.

Conflictul din Siria, cu ramificaţiile sale în Irak şi Liban, ilustrează în orice caz 'apariţia unui Orient Mijlociu post-american în care niciun actor nu mai are puterea sau voinţa de înfrâna fanatismul sectar din regiune', nota duminică pe prima pagină cotidianul The New York Times.

Potrivit ziarului, 'în spatele acestora s-ar afla puternica rivalitate dintre cele două mari puteri petroliere, Iranul şi Arabia Saudită, ai căror lideri care - în timp ce asigură că reprezintă islamul şiit şi, respectiv, islamul sunit - derulează cu cinism o agendă sectară'. Plecarea SUA din regiune a dat cale liberă acestor două ţări să-şi mişte liber pionii în zonă, subliniază ziarul american.

Decizia SUA de a se plasa la marginea războiului din Siria a dus nu numai la o retragere a atacului cu care ameninţaseră iniţial, ci şi la o retragere a ajutoarelor acordate grupurilor insurgente, de teamă ca acestea să încapă pe mâinile jihadiştilor. Este un fapt ce ilustrează totodată hotărârea preşedintelui Obama de a împinge la extrem consecinţele politicii sale de a se implica cât mai puţin în zonele de conflict.

Republicanii nu se aşteaptă ca Administraţia Obama să-şi facă autocritica pentru că nu a putut să-şi menţină controlul asupra Irakului, chiar dacă o prezenţă militară în această ţară a fost una din primele intenţii ale preşedintelui. Casa Albă asigură însă că nu a uitat de Orientul Mijlociu şi continuă să medieze pentru un acord între israelieni şi palestinieni, căruia secretarul de stat al SUA, John Kerry, îi dedică mult timp şi eforturi.