SUA examinează dacă importurile de uraniu din Rusia şi Asia Centrală subminează securitatea

SUA a început să investigheze dacă importurile de uraniu ameninţă securitatea naţională, lansând un proces care ar putea duce la impunerea de noi tarife la importurile din Rusia şi ţările central-asiatice.

Secretarul american al Comerţului, Wilbur Ross, a anunţat ancheta miercuri şi a precizat că aceasta va acoperi întregul sector al uraniului, inclusiv minerit şi îmbogăţire, precum şi utilizarea metalului radioactiv în domeniul apărării şi industrial, potrivit RFE/RL.

“Producţia de uraniu necesar pentru armată şi energie electrică a scăzut de la 49% din consumul nostru la 5%”, a afirmat Ross, sugerând că a fi atât de dependent de importuri ar putea pune în pericol securitatea SUA.

El a promis o anchetă cuprinzătoare, corectă şi transparentă asupra problemei.

SUA a importat uraniu îmbogăţit în valoare de 1,4 miliarde de dolari în 2017, împreună cu minereu de uraniu în valoare de 470 milioane de dolari, şi compuşi şi aliaje din uraniu în valoare de 1,8 miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de Departamentul american al Comerţului.

Pe lângă faptul că este folosit la producerea armelor nucleare, uraniul vizează aproximativ 20% din producţia de electricitate şi este utilizat la alimentarea submarinelor nucleare şi portavioane.

Canada şi Kazahstan furnizează aproximativ jumătate din uraniul importat şi folosit la generarea de energie electrică în SUA, potrivit Departamentului american de Energie.

De asemenea, câteva foste republici sovietice au asigurat peste o treime: Kazahstan 24%, Rusia 14% şi Uzbekistan 4%, iar aproximativ 10% a provenit din patru ţări africane.

În acest an, Washingtonul a înfuriat partenerii comerciali majori ai SUA, inclusiv Canada, China şi UE, prin invocarea temerilor legate de securitatea naţională ca justificare pentru impunerea de tarife la importurile de oţel şi aluminiu.

Aceste tarife, care au lovit puternic industriile oţelului şi aluminiului în Rusia, au declanşat un val de contramăsuri împotriva unor produse agricole şi de altă natură americane, alarmând multe companii şi mulţi politicieni din SUA.

Anunţul că Washingtonul vizează acum uraniul a fost făcut după ce Departamentul Comerţului a precizat că investighează automobile şi piese auto în valoare de sute de miliarde de dolari ce sunt importate anual pentru a determina dacă are loc un proces de subminare a securităţii naţionale a SUA.

Anchetarea importurilor de uraniu este un răspuns la petiţiile de lansare a unei investigaţii ce au fost înregistrate în luna ianuarie de către două companii americane de minerit: Ur-Energy şi Energy Fuels. Acestea au cerut o cotă care alocă 25% din cererea americană pentru producţia internă.

“Cantităţi tot mai mari de combustibil nuclear subvenţionat de stat urmează să fie importate din Rusia şi China în următorii ani, ceea ce va duce la înlocuirea suplimentară a producţiei americane de uraniu”, au declarat în petiţie cele două companii de minerit.

“Dacă Rusia şi aliaţii săi preiau controlul asupra acestui combustibil critic, ameninţarea pentru securitatea naţională şi energetică a SUA va fi incalculabilă”, au adăugat companiile.

Potrivit Departamentului Energiei, în condiţiile în care preţurile pentru uraniu au scăzut la puţin peste 25 de dolari pe kilogram în perioada 2009-2015, nivelul angajărilor în sectorul american al uraniului au scăzut cu peste 60%, ajungând la doar puţin peste 600 de muncitori.

Uranium One

În plus, ancheta anunţată de Wilbur Ross este lansată pe fondul unui scandal care implică fosta administraţie Obama şi pe fostul secretar de stat Hillary Clinton: în 2010, administraţia Obama a aprobat un controversat acord care a oferit Rusiei un pachet majoritar de acţiuni în compania canadiană de minerit Uranium One, care la acea vreme controla 20% din capacitatea de producţie de uraniu în Statele Unite. Acordul respectiv vizează nume grele ale politicii americane.

Administraţia Obama a încheiat de asemenea aşa zisul Acord 123, în baza căruia firmelor americane şi ruseşti le-a fost mai uşor să creeze companii mixte, mai ales în Rusia. Proiectul, numit Skolkovo, a fost închis când serviciul DIA al Pentagonului a remarcat scurgeri de tehnică secretă americană către Rusia

Ca parte a procesului de aprobare a Uranium One, nouă agenţii, care au format Comisia pentru Investiţii Străine în SUA (CFIUS), au trebuit să semneze acordul. Cu toată pompa, Comisia a fost considerată de unii ca fiind o “glumă”. “Comisia nu s-a întâlnit aproape niciodată şi, când a deliberat, a făcut-o de regulă la un nivel birocratic destul de scăzut”, a afirmat Richard Perle, care a lucrat pentru administraţiile Reagan, Clinton şi ambele administraţii Bush. “Cred că [această comisie] este un fel de glumă”, conform CBS.

Înaintea tranzacţiei, o persoană asociată cu acordul pentru Uranium One a donat peste 140 milioane de dolari Fundaţiei Clinton. Mai mult, Bill Clinton a susţinut în schimbul sumei de 500.000 de dolari un discurs la o bancă rusă care, mai apoi, a dat un rating favorabil pentru acţiunile Uranium One

Un raport publicat de ziarul New York Times şi cartea “Clinton Cash” scrisă de jurnalistul de investigaţie Peter Schweizer în 2015 par să fi convins FBI-ul să lanseze o investigaţie asupra Fundaţiei Clinton pentru mai multe afirmaţii privind favoruri financiare înainte şi în timpul mandatului de secretar de stat al lui Hillary Clinton, aici fiind incluse acordul pentru Uranium One, dar şi numeroase vânzări internaţionale de arme.