SUA: Comisie congresională publică un memoriu ce iscă controverse. Vizat FBI şi Departamentul de Justiţie

Memoriul FISA publicat vineri acuză oficiali de rang înalt din Departamentul de Justiţie al SUA că au folosit în mod necorespunzător unele cercetări părtinitoare - realizate de opoziţia democrată în defavoarea candidatului republican Donald Trump - pentru a obţine mandate de supraveghere a unor membri ai echipei preşedintelui. Mandatele au fost cerute ca parte a unei investigaţii privind potenţiale legături între campania lui Trump şi Rusia.

Potrivit documentului, care a fost scris de membri republicani ai Comisiei de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, anumite informaţii din aşa-numitul dosar Steele au fost “esenţiale” în vederea obţinerii unor mandate de supraveghere a lui Carter Page, fost consilier pe politică externă al campaniei lui Trump. În document se arată că directorul adjunct al FBI de la acea vreme, Andrew McCabe, a declarat comisiei în luna decembrie că fără informaţiile din dosarul Steele nu s-ar fi încercat să se obţină un mandat pentru supravegherea lui Page. McCabe a demisionat din funcţie în urmă cu câteva zile.

Memoriul susţine că originile politice ale dosarului – plătit, cel puţin parţial, de Hillary Clinton şi Comitetul Democrat Naţional – nu au fost dezvăluite instanţei clandestine care a semnat cererea pentru eliberarea mandatului de supraveghere.

Documentul notează că, deşi FBI a avut “dovezi clare” că autorul dosarului, fostul spion britanic Christopher Steele, a avut o atitudine părtinitoare în defavoarea lui Trump, biroul nu a transmis acest lucru instanţei care a eliberat mandatul de supraveghere. Steele i-a declarat lui Bruce Ohr, fost adjunct al procurorului general, că este “disperat şi că doreşte ca, în niciun caz, Donald Trump să fie ales preşedinte”, conform memoriului.

Conservatorii din Camera Reprezentanţilor au precizat că dezvăluirile din memoriu sunt mai “nocive decât Watergate” şi au indicat că documentul ar putea dovedi corupţia din spatele investigaţiei federale asupra campaniei lui Trump. Între timp, democraţii din comisie au declarat că documentul este un set ales de acuzaţii inexacte care au rolul de a-l submina pe procurorul special Robert Mueller. Democraţii au creat propriul contra-memoriu, însă majoritatea a votat împotriva publicării imediate a acestuia.

Memoriul republicanilor este bazat pe o serie de materiale foarte secrete furnizate comisiei de Departamentul de Justiţie în cadrul unui acord cu uşile închise ce a fost intermediat de preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan.

Departamentul de Justiţie a susţinut că publicarea memoriului reprezintă o anulare a termenilor acelui acord, afirmaţie respinsă de purtătorii de cuvânt ai lui Ryan şi David Nunes, preşedintele Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

Între timp, o serie de dovezi fundamentale rămân secretizate, situaţie despre care democraţii şi unii analişti în securitatea naţională afirmă că face imposibilă verificarea independentă a concluziilor memoriului.

Înaintea publicării memoriului, Paul Ryan a cerut, în particular, republicanilor din Cameră să nu supraestimeze documentul şi să nu îl lege de investigaţia lui Mueller, conform unui articol publicat de The Hill.

Potrivit unor analişti media, dacă se va afla că supravegherea echipei lui Trump a fost lansată pe baza unor elemente clar părtinitoare şi nedezvăluite, atunci ancheta lui Mueller – ale cărei descoperiri ar fi rezultatul unui mandat FISA eronat – va fi nulă, iar Trump îl va putea destitui pe procurorul special sau pe Rod Rosenstein, adjunctul procurorului general al SUA.

Discutând cu reporterii în Biroul Oval, Trump a sugerat că memoriul dezvăluie atitudinea părtinitoare a FBI, care a pătat ancheta legată de presupusa interferenţă a Rusiei în alegerile prezidenţiale şi a potenţialei colaborări între Kremlin şi campania preşedintelui republican.

“Cred că este o ruşine. Unui număr mare de oameni ar trebui să le fie ruşine de ei înşişi”, a susţinut Trump legat de presupusa atitudine părtinitoare a FBI.

Casa Albă nu s-a ocupat de publicarea documentului.

După cum a afirmat Bryon York de la Washington Examiner, “originile politice ale dosarului Steele au fost cunoscute de oficiali de rang înalt din Departamentul de Justiţie şi din FBI, dar nu au fost menţionate în cererile FISA [pentru mandate]”.

York a mai susţinut că un punct cheie al memoriului este acela că dosarul neverificat al lui Steele a jucat un rol esenţial în întocmirea cererii iniţiale de monitorizare a lui Carter Page şi a celor 3 cereri pentru prelungirea monitorizării acestuia.

Memoriul dezvăluit vineri nu prezintă toate informaţiile descoperite de investigatorii Camerei Reprezentanţilor în evaluarea desfăşurată de aceştia asupra investigaţiei Trump-Rusia care a fost lansată de FBI şi Departamentul de Justiţie. Acest lucru înseamnă că disputa pentru memoriu ar putea fi reluată în viitor, când Comisia de Informaţii a Camerei va decide să publice informaţii suplimentare.