SUA avertizează cu privire la complicitatea autorităţilor mexicane cu cartelurile drogurilor

Diplomaţia americană avertizase deja Washingtonul, între 2010 şi 2012, asupra incapacităţii autorităţilor mexicane de a face faţă violenţei traficanţilor locali de droguri. Potrivit unor rapoarte declasificate săptămâna aceasta, la cererea organizaţiei neguvernamentale National Security Archive, cartelurile drogurilor beneficiau de complicitatea şi chiar de colaborarea activă a unor demnitari mexicani, notează ziarul spaniol ABC.

'Funcţionarii mexicani din domeniul imigraţiei şi autorităţile locale întorc capul şi de multe ori colaborează cu criminalii', se arată în aceste rapoarte. Suspiciunile ajung până la trei foşti guvernatori ai provinciei Tamaulipas - Manuel Cavazos, Tomás Yarrington şi Eugenio Hernández - cărora procuratura le-a deschis dosare.

Potrivit revistei Proceso, aceste documente - redactate de diferite departamente cu ajutorul informatorilor, funcţionarilor, analizelor şi informaţiilor de presă - confirmă cele dezvăluite deja de Wikileaks: slăbiciunea fostului preşedinte Felipe Calderon în războiul împotriva traficului de droguri pe care atât mexicanii, cât şi funcţionarii americani îl considerau detonatorul unor violenţe mai mari. Calderon a fost chiar pe punctul de a cere ajutor SUA pentru a-şi salva popularitatea scăzută drastic în urma strategiei sale 'militare' folosită în combaterea criminalităţii organizate.

Situaţia descrisă este cea a unei ţări controlate de delincvenţă: 'Cartelurile operează cu toată libertatea la Durango, Tamaulipas, Coahuila şi Nuevo León. Obstrucţionează drumurile, preiau controlul localităţilor şi hărţuiesc soldaţii şi forţele federale din teritoriul lor. Opt din zece oameni de afaceri din Tijuana, Reynosa şi Ciudad Juárez plătesc taxă de şantaj grupurilor criminale'.

În documente se arată că autorităţile au încercat să minimalizeze crimele comise de narcotraficanţi. Analiştii americani au notat ca exemplu emblematic al 'lipsei de impunitate' de care beneficiază aceste carteluri, masacrul celor 72 de emigranţi în august 2010 şi descoperirea, un an mai târziu, a gropilor comune cu aproape 200 de cadavre din localitatea San Fernando.

'Violenţa care s-a extins în Tamaulipas ilustrează această complicitate. Funcţionarii regionali minimalizează violenţa, deşi cunosc riscurile care există în zonă', se arată în aceste rapoarte.

În notele oficiale se menţionează şi incapacitatea statului de a-i judeca pe criminalii arestaţi: 'Deşi au avut loc câteva arestări, există puţine informaţii privind procese sau narcotraficanţi arestaţi'. Această incapacitate este atribuită 'corupţiei generalizate'.

În cei şase ani de mandat (2006-2012) ai preşedintelui Felipe Calderon, 'războiul împotriva traficului de droguri' s-a soldat cu moartea a 70.000 de persoane, potrivit datelor oficiale. După venirea la putere a lui Enrique Peńa Nieto, mass-media au eliminat ştirile legate de violenţă.

Autorităţile spun că prin susţinerea operaţiunilor serviciilor secrete în detrimentul confruntării armate, asasinatele legate de crima organizată s-au redus cu 26% în ultimele zece luni, potrivit declaraţiilor fostului ministru de interne, Miguel Ángel Osorio Chong. Însă datele publicate de guvern, care nu includ şi crimele legate de infracţiunile federale şi nici metodologia folosită pentru a le obţine, au fost puse dur sub semnul întrebării.

Totuşi, potrivit Institutului pentru Securitate şi Democraţie (Insyde), la sfârşitul mandatului lui Peńa Nieto s-ar putea ajunge la 125.000 de asasinate, cu aproape 50% mai multe decât după şase ani de mandat Calderón.