SUA agreează finalizarea proiectului Nord Stream 2, spre îngrijorarea Ucrainei şi Poloniei

Administraţia Biden a ajuns la un acord preliminar cu Germania în ceea ce priveşte controversatul gazoduct Nord Stream 2, faţă de care se opun vehement Ucraina şi Polonia.

Mulţi republicani şi chiar democraţi din Congres au criticat şi ei evoluţia.

Membrii Congresului au fost informaţi cu privire la proiectul acordului dintre SUA şi Germania, declarând că acesta va permite finalizarea conductei Nord Stream 2 fără ca Germania sau Rusia să se confrunte cu noi sancţiuni din partea SUA. În schimb, SUA şi Germania vor face anumite concesii Ucrainei şi Poloniei, deşi nu a fost clar imediat dacă acestea vor fi binevenite.

Citiți și Merkel la Washington: Joe Biden scapă hăţurile în privinţa proiectului Nord Stream 2

Oficialii administraţiei au refuzat să dea detalii despre această problemă, aşteptând un anunţ care ar putea apărea chiar miercuri. Departamentul de Stat a declarat, luni, că un înalt diplomat va vizita atât Polonia, cât şi Ucraina săptămâna aceasta, în parte pentru a linişti spiritele în privinţa noii evoluţii extrem de controversate, care supără ţări din blocul estic al Europei.

Proiectul Nord Stream 2 a reprezentat o dilemă majoră de politică externă pentru administraţia Biden. Oficialii americani din ambele partide s-au temut demult că ar oferi Rusiei prea multă putere asupra aprovizionării cu gaze europene, inclusiv slăbind poziţia regională a unor aliaţi precum Polonia şi Ucraina.

Dar conducta este aproape finalizată, iar administraţia Biden pare să aleagă reconstruirea relaţiilor cu Germania, care au fost deteriorate în timpul administraţiei Trump de presiunile declanşate de Casa Albă asupra proiectului.

Abordarea duală a preşedintelui Joe Biden faţă de Ucraina este, de asemenea, un subiect politic sensibil.

Citiți și Der Standard: consorţiul Nord Stream 2 este condus de un fost agent STASI

Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, nu a confirmat marţi că s-a încheiat un acord, dar a declarat că „germanii au prezentat propuneri utile şi am reuşit să facem progrese în ceea ce priveşte paşii pentru atingerea acestui obiectiv comun, iar acest obiectiv comun este acela de a ne asigura că Rusia nu poate militariza fluxurile de energie”.

Cu toate acestea, Casa Albă nu a precizat cum o va împiedica pe Rusia să folosească avantajul furnizării de resurse energetice Germaniei în cazul în care doreşte să o facă.

Vestea despre acordul iminent survine după vizita Angelei Merkel la Washington, în timp ce Ucraina doreşte ca administraţia americană să dea curs invitaţiei adresate preşedintelui Volodimir Zelenski de a vizita Washingtonul. Înainte ca Joe Biden să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin la Geneva, luna trecută, invitaţia adresată preşedintelui ucrainean a fost amânată în principiu pentru „mai târziu în această vară”.

Deşi Zelenski declara la acea vreme că se aştepta să se întâlnească cu Biden în iulie, nu a fost anunţată nicio dată, şi cum luna iulie se apropie de sfârşit, reacţia publică a Ucrainei la acordul Nord Stream este deocamdată redusă la tăcere.

Nord Stream 2 a fost subiectul unei dezbateri intense între oficialii americani şi germani şi un punct major pe ordinea de zi în cadrul întâlnirii lui Joe Biden cu cancelarul german Angela Merkel săptămâna trecută. Merkel susţine proiectul şi Biden a sugerat că pedepsirea Germaniei pentru acest sprijin acordat iniţiativei ar fi contraproductivă pentru interesele mai largi ale SUA.

Dar, la fel ca administraţia Trump, administraţia Biden consideră proiectul Nord Stream 2 o ameninţare la adresa securităţii energetice europene şi a impus sancţiuni unora dintre cei implicaţi în construirea acestuia.

„Continuăm să ne opunem conductei Nord Stream 2”, a declarat Price. „O considerăm un proiect geopolitic al Kremlinului destinat să extindă influenţa Rusiei asupra resurselor energetice ale Europei şi să scurtcircuiteze Ucraina. Nu ne-am ferit să spunem că este o afacere proastă pentru Germania, este o afacere proastă pentru Ucraina şi pentru Europa în general”.

Totuşi, la începutul acestui an, Joe Biden, printr-un ordin executiv, a renunţat la sancţiunile impuse companiei germane care construia conducta şi directorilor de rangul cel mai înalt ai companaiei, atrăgând critici vehemente din partea membrilor Congresului şi dezamăgire în Ucraina şi Polonia.

Consilierul Departamentului de Stat Derek Chollet se află în vizită la Kiev şi Varşovia marţi şi miercuri, pentru a informa oficialii de acolo despre evoluţii.

Oficialii administraţiei au apărat ridicarea sancţiunilor, spunând că pot fi anulate în orice moment şi că această ameninţare oferă de fapt Statelor Unite mai multe pârghii. Argumentul a fost respins de criticii proiectului, deşi Price a spus că impunerea sancţiunilor a fost contraproductivă.

„Nu avea sens să ne sancţionăm aliaţii pentru un proiect care a fost finalizat cu peste 90% în prima zi a acestei administraţii”, a spus el. „Nu am crezut că sancţiunile ar putea opri finalizarea conductei. Aşa că am luat decizia că are mai mult sens să abordăm utilizarea, de către Rusia, a energiei ca armă potenţială, precum şi alte activităţi maligne”.

Polonia, Ucraina şi alte ţări din estul şi centrul Europei ocolite de conductă sunt îngrijorate de faptul că Rusia va folosi aprovizionarea cu gaz ca armă politică. Parlamentarii din ambele părţi ale culoarului din Congres şi unii membri ai administraţiei au aceeaşi convingere.

În conformitate cu acordul preconizat dintre SUA şi Germania, Ucraina va primi 50 milioane USD în credite pentru dezvoltarea tehnologiei verzi - o garanţie de rambursare a taxelor de tranzit pe gaz pe care le va pierde, fiind ocolită de conductă până în 2024 - şi un angajament atât din partea Germaniei, cât şi a SUA că sancţiunile vor fi revizuite în cazul în care Rusia va folosi gazul ca armă politică.

Ca o favoare faţă de Polonia, Germania va fi de asemenea de acord să adere la aşa-numita „Iniţiativă a celor Trei Mări”, un sistem promovat de UE şi SUA care urmăreşte să stimuleze investiţiile, dezvoltarea infrastructurii şi securitatea energetică între ţările care se învecinează cu Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică.