Stupoare europeană la München: Vance spune europenilor că încalcă exprimarea liberă şi scapă imigraţia de sub control

Vicepreşedintele american JD Vance i-a acuzat vineri pe liderii europeni că cenzurează libertatea de exprimare şi că nu reuşesc să controleze imigraţia, atrăgând un reproş dur din partea ministrului german al apărării şi eclipsând discuţiile privind războiul din Ucraina, transmite Reuters.

Era de aşteptat ca perspectiva negocierilor pentru Ucraina să domine Conferinţa anuală de securitate de la München, după o convorbire telefonică între preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin în această săptămână, însă Vance abia a menţionat Rusia sau Ucraina în discursul său la reuniune.

Proaspătul vicepreşedinte american a declarat că ameninţarea la adresa Europei care îl îngrijorează cel mai mult nu este Rusia sau China, ci ceea ce el a numit o retragere din valorile fundamentale ale protecţiei libertăţii de exprimare - precum şi imigraţia, despre care a spus că a „scăpat de sub control” în Europa.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a ripostat în discursul său la conferinţă mai târziu în cursul zilei, numind remarcile lui Vance „inacceptabile”.

El a afirmat că Vance a pus sub semnul întrebării democraţia nu numai în Germania, ci şi în întreaga Europa.

Confruntarea a subliniat viziunile divergente asupra lumii ale noii administraţii a lui Trump şi ale liderilor europeni, făcând dificilă găsirea unui teren comun de către aliaţii de lungă durată, Statele Unite şi Europa, pe teme precum Ucraina.

Mulţi delegaţi la conferinţă au urmărit discursul lui Vance într-o tăcere stupefiată. Au existat puţine aplauze în timp ce acesta îşi făcea remarcile.

Convorbirea lui Trump cu Putin a alarmat guvernele europene, care au încercat să îl izoleze pe preşedintele rus de la invazia Moscovei în Ucraina din 2022 şi se tem că ar putea fi excluse din negocierile de pace care ar avea repercusiuni asupra propriei lor securităţi.

Vance, care s-a întâlnit vineri la München cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru Wall Street Journal într-un interviu acordat înainte de conferinţă că Trump ar putea folosi mai multe instrumente - economice şi militare - pentru a avea influenţă asupra lui Putin.

Purtătorul de cuvânt al lui Vance, William Martin, a contestat ulterior interpretarea ziarului potrivit căreia vicepreşedintele ar fi ameninţat Rusia.

Zelenski a declarat la conferinţa de la München că va discuta cu Putin numai după ce Ucraina va conveni asupra unui plan comun cu Trump şi liderii europeni.

Vance şi Zelenski au refuzat să ofere detalii despre ceea ce au discutat la München, dar preşedintele ucrainean a reiterat că ţara sa are nevoie de „garanţii reale de securitate”.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a avertizat împotriva oricărei încercări de a impune Ucrainei un acord de pace.

„O pace falsă - peste capul ucrainenilor şi al europenilor - nu ar aduce nimic”, a declarat ea. „O pace prefăcută nu ar aduce securitate durabilă, nici pentru oamenii din Ucraina, nici pentru noi, cei din Europa sau Statele Unite.”

Rusia deţine în prezent aproximativ 20% din Ucraina, la aproape trei ani după ce a lansat o invazie la scara largă, afirmând că încercarea Kievului de a adera la NATO reprezenta o ameninţare existenţială. Ucraina şi Occidentul califică acţiunea Rusiei drept o acaparare imperialistă de terenuri.

Vance a repetat, de asemenea, cererea lui Trump ca Europa să facă mai mult pentru a-şi proteja propria apărare, astfel încât Washingtonul să se poată concentra pe alte regiuni, în special Indo-Pacificul.

„În viitor, credem că Europa va trebui să îşi asume un rol mai important în propria securitate”, a declarat el în cadrul unei întâlniri cu preşedintele german Frank-Walter Steinmeier.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Vance a avut „absolut dreptate” cu privire la necesitatea ca Europa „să se intensifice” şi să facă mai mult pentru propria sa apărare. „Trebuie să ne maturizăm în acest sens şi să cheltuim mult mai mult”, a spus Rutte.

În cadrul conferinţei, mai mulţi lideri europeni s-au făcut ecoul comentariilor sale, afirmând că Europa îşi va spori cheltuielile pentru apărare, dar că trebuie, de asemenea, să discute cu Washingtonul cu privire la o reducere treptată a sprijinului său.