Studiu: Aproape 75% dintre pacienţii cu COVID internaţi la terapie intensivă într-un spital din Michigan manifestau forme de delir

Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au identificat delirul la 73% dintre pacienţii internaţi la unitatea de terapie intensivă Michigan Medicine (ICU) în perioada martie 2020 - mai 2020 conform unui studiu, transmite Daily Mail.

Pacienţii au avut această afecţiune timp de cel puţin patru zile, unii experimentând simptomul timp de 17 zile.

Delirul este definit ca o stare mentală confuză în care pacienţii au o abilitate limitată de a naviga prin mediul în care se află.

Unii dintre pacienţi au raportat, de asemenea, delir, demenţă, depresie şi probleme cognitive în lunile care au urmat ieşirii din spital.

Descoperirile adaugă dovezi suplimentare studiilor şi experienţelor anterioare ale pacienţilor cu Covid, boala cauzată de virusul Wuhan, care determinaseră că problemele neurologice sunt un efect secundar comun al bolii, încă insuficient studiat.

Covid-19 este de obicei considerată o boală respiratorie, dar în ultimul an şi jumătate, cercetătorii au studiat potenţialul virusului Wuhan de a vătăma multe alte părţi ale corpului.

Boala poate provoca pierderea mirosului şi a gustului pe termen lung, probleme cardiovasculare, complicaţii gastrointestinale, simptome neurologice, probleme autoimune şi multe altele.

Covidul a fost documentat ca fiind o cauză de oboseală prelungită, „ceaţă cerebrală” şi alte provocări conexe pentru pacienţii cu Covid pe termen lung, care suferă de simptome timp de săptămâni sau luni după infecţia iniţială.

La pacienţii spitalizaţi cu cazuri severe de Covid, medicii au descoperit că delirul poate fi un simptom comun.

Un studiu recent demonstrează în continuare că delirul este frecvent la pacienţii care necesită terapie intensivă în spital.

Clinicienii de la Michigan Medicine, un spital din sistemul Universităţii din Michigan, au urmărit pacienţii Covid care au fost internaţi cu demenţă la unitatea de terapie intensivă (UCI), la începutul pandemiei.

Studiul lor a fost publicat pe 17 septembrie în revista BMJ Open.

În total, Michigan Medicine a observat 148 de pacienţi Covid în terapie intensivă în perioada 1 martie - 31 mai 2020. Dintre aceşti 148 de pacienţi, 108 au prezentat simptome de delir în timpul şederii lor la UCI.

Aceştia reprezintă 73% - aproape trei sferturi - din toţi pacienţii internaţi în terapie intensivă.

Jumătate dintre pacienţii care au experimentat delirul erau persoane de culoare, urmând o tendinţă - majoritatea pacienţilor de la terapie intensivă din spital erau de culoare.

Oamenii de ştiinţă încă încearcă să înţeleagă cum provoacă Covid delirul, dar poate fi legat de inflamaţia creierului.

"COVID este, de asemenea, asociat cu o serie de alte rezultate adverse care tind să prelungească spitalizarea şi să facă dificilă recuperarea", a spus autorul studiului, dr. Phillip Vliside, într-o declaraţie.

Pacienţii cu delir au manifestat, de asemenea, tendinţa de a avea alte comorbidităţi, cum ar fi hipertensiune şi diabet.

Într-un alt semnal că delirul era asociat cu o afecţiune Covid mai severă, pacienţii cu delir au avut sejururi mai lungi în spital - şi sejururi mai lungi în secţia de terapie intensivă - decât acei pacienţi care nu au prezentat acest simptom.

La ieşirea din spital, aproximativ o treime dintre pacienţii cu delir nu şi-au revenit după acest simptom.

Mulţi pacienţi - 40% - au avut nevoie de îngrijiri din partea unei asistente medicale calificate după ce au părăsit spitalul.

Odată cu înregistrarea experienţelor pacienţilor cu delir în spital, cercetătorii i-au ţinut sub observaţie şi după ce s-au întors acasă din spital.

Cercetătorii au reuşit să studieze aproximativ 20 de pacienţi şi familiile acestora, la două-trei luni după ce s-au întors acasă.

Aproximativ un sfert dintre aceşti pacienţi aveau încă simptome de delir, două-trei luni mai târziu.

Unii dintre pacienţii cu delir raportau, de asemenea, demenţă, depresie şi alte probleme cognitive care nu au fost rezolvate, la câteva luni după ce s-au întors acasă de la spital.

Oamenii de ştiinţă nu au stabilit încă cum o infecţie cu virusul Wuhan poate duce la delir, dar cercetătorii din Michigan Medicine spun că mai mulţi factori pot juca un rol.

Coronavirusul ar putea infecta celulele sistemului nervos şi ar putea duce, de asemenea, la un răspuns inflamator care face ca sistemul imunitar să se atace singur.

Cercetătorii au efectuat scanări cerebrale pentru unii pacienţi - şi au observat că unii dintre pacienţii cu delir prezentau o cantitate anormală de lichid sau semne de inflamaţie în creier.

Constatările Michigan Medicine s-au aliniat cu alte cercetări privind delirul la pacienţii cu Covid, arătând că între 65 şi 80% dintre pacienţii cu terapie intensivă pot prezenta acest simptom.

Cu toate acestea, cercetătorii precizează că perioada în care a fost realizat studiul - în timpul primului val al pandemiei - ar fi putut face posibil ca unii pacienţi să fi experimentat delir din cauza condiţiilor de spitalizare, mai degrabă decât datorită virusului în sine.