Norvegia întoarce pagina după opt ani, câştigă coaliţia centru-dreapta

Rezultatul primelor alegeri legislative de după masacrul din Utoya de acum doi ani, arată că norvegienii, aşa cum era deja prevăzut de către toate sondajele, au alungat de la putere după opt ani Partidul Laburist şi pe primul-ministru Jens Stoltenberg (care a demisionat luni seară recunoscând înfrângerea, chiar dacă partidul său a rămas printre primele cu 30 % din voturi). A fost încoronată coaliţia de dreapta condusă de Erna Solber, conform primelor estimări electorale.

Numerele relevate luni seară, atribuie coaliţiei conduse de Solberg 99 din cele 169 de locuri care alcătuiesc Parlamentul de la Oslo în timp ce coaliţia de centru - stânga a lui Stoltenberg deţine 75 de locuri, plus un alt loc care aparţine unui partid de extrema stângă.

Mica dar bogata monarhie constituţională s-a eliberat cât ai clipi din ochi de tutela pe care Stoltenberg a avut-o timp de opt ani, cu sprijinul Partidului Socialist de Stânga şi Partidul Centrului şi a predat ţara unui guvern care, după toate probabilităţile, va vedea participarea activă a celui care în trecut a fost partidul extremist de dreapta condus de asasinul Anders Breivik, Partidul Progresului, un partid populist şi anti-imigraţie.

Calculul exact de locuri va decide ce greutate vor avea partidele şi coaliţiile în Parlamentul nou (Stortinget), dar apare clar deja de la început că aproximativ patru milioane de alegători nu au iertat guvernului lui Stoltenberg incapacitatea de a rezolva unele dintre problemele care sunt considerate prioritare pentru ţară: sănătate, imigrare, pensii, educaţie, impozitare.

Întrebarea recurentă a fiecărui norvegian în ultimii ani a fost: „Şi în afară de petrol?”. Nu trece o zi fără ca Statoil (compania naţională de petrol) să anunţe noi descoperiri de ţiţei, sau să nu se inflameze dezbaterile cu privire la necesitatea de noi explorări şi foraje chiar şi în paradisuri naturale, cum ar fi Insulele Lofoten. Această ţară atât de aproape de Arctica şi aşa de departe de Europa, care a ales să nu adere la UE şi nici să adopte moneda euro, este percepută de către locuitorii săi prea legată de petrol. Norvegia deţine primul fond suveran din lume legat de sectorul energetic, cu mai mult de 750 de miliarde de euro în acţiuni străine, imobiliare şi obligaţiuni.

Povestea masacrelor din Oslo şi Utoya, deşi au spulberat visul de intangibilitate a ţării, nu pare să fi avut prea multă influenţă asupra votului. Treizeci de supravieţuitori ai asasiantului lui Anders Breivik au candidat la alegeri, dar, conform previziunilor, nu vor fi aleşi mai mult de trei dintre ei.

De astăzi cel mai probabil scenariu este - în funcţie de comentatori - acela al unui guvern minoritar format din Conservatori şi Partidul Progresului, cu sprijinul extern al celor două partide minore, în care reapta populistă a doamnei Siv Jensen ar putea dicta ordinea de zi şi de măsuri, după ce lui Stoltenberg, care a cerut alţi patru ani de încredere ţara i-a întors spatele.