Stelian Ion, despre reforma CCR: "Avem o schiţă de idei. Va fi discutat în Coaliţie"

Stelian Ion
Stelian Ion

Modalitatea actuală de numire a judecătorilor CCR nu este echilibrată absolut deloc, căci numirile sunt făcute doar de către politicieni, a opinat ministrul Justiţiei, Stelian Ion, într-un interviu acordat Epoch Times.

Întrebat cum ar vedea el un mecanism echitabil de numire a judecătorilor CCR, Stelian Ion a răspuns că personal crede că cea mai bună variantă este ca jumătate dintre judecătorii CCR să fie numiţi printr-un mecanism de Parlament, Executiv iar cealaltă jumătate să fie o parte mai mult tehnică, numită de autoritatea judecătorească.

"Juridicul să aibă cel puţin o postură egală cu politicul. Curţile Constituţionale din UE sunt toate la fel, sunt instituţii politico-juridice nu sunt instanţe de drept comun, formate din judecători care soluţionează cauze obişnuite. (...) Aceasta e o variantă care mi se pare echilibrată.

Pe de altă parte, există şi o altă propunere, ca fiecare din puterile statului - Legislativ, Executiv, Autoritate judecătorească - să îşi numească câte trei reprezentanţi, ar fi şi asta o soluţie dar în această ipoteză tot politicul prevalează...", a afirmat ministrul.

Întrebat dacă se va veni cu un proiect de reformare a CCR-ului până la finele primului an de guvernare, aşa cum s-a angajat Guvernul la CEDO, proiect care ar fi cu atât mai util cu cât anul viitor expiră mandatele a trei judecători CCR aşa că, dacă aceştia ar fi numiţi în baza unor criterii meritocratice s-ar putea vedea schimbări în modul în care funcţionează Curtea, Stelian Ion a răspuns:

"În privinţa CCR, pe de o parte avem reglementările din Constituţie, care sunt mult mai greu de schimbat şi, pe de alta, legea CCR, care poate fi modificată mai uşor. Aici, într-adevăr, pot fi făcute unele propuneri. Oricum, schimbările care vor avea loc anul viitor vor avea loc indiferent că vor fi modificări sau nu ale legislaţiei, eu sper să fie schimbări de bun augur, în sensul în care noii judecători CCR să aibă cu toţii o deschidere către UE, către viziunea integrată de parteneriat şi UE, nu o poziţie de închistare şi suveranism rău înţeles. Suntem şi vom rămâne un stat suveran, dar trebuie să înţelegem că ne aflăm într-o UE ale cărei reguli trebuie să le respectăm şi să le dăm prevalenţă. Sunt nişte criterii pe care propunerile de viitori judecători vor trebui să le aibă în vedere".

Referitor la stadiul proiectului de reformare a CCR, ministrul a precizat:

"În stare finalizată nu există un asemenea proiect, există o schiţă de idei pe modificarea Legii 47/1992 - legea CCR - care este foarte importantă şi care va fi discutată în coaliţie.

Sunt chestiuni care ţin de atribuţiile preşedintelui CCR pentru a nu se ajunge la derapaje şi lucruri de neacceptat, chestiuni care ţin de rolul CCR. La un moment dat, CCR a devenit un jucător politic în sensul în care nu doar spune că anumite prevederi sunt neconstituţionale ci spune şi cum ar trebui reglementat. Aici nişte modificări ar fi binevenite".

Reamintim că autorităţile române au transmis Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un document prin care, în premieră, se angajează să reformeze Curtea Constituţională. Documentul face parte din procedura de executare a deciziei CEDO prin care România a fost sancţionată pentru modul în care a fost revocat fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, dezvăluie Adevărul.

Conform documentului obţinut de publicaţia citată, Guvernul îşi propune - fără a intra deocamdată în detalii - să elimine factorii care au dus la politizarea deciziilor Curţii Constituţionale şi să reglementeze posibilitatea de revizuire a deciziilor CCR în cazul în care CEDO constată încălcări ale drepturilor fundamentale sau dacă se constată, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, că a fost încălcat principiul supremaţiei dreptului european.

Procedural, după ce o decizie a CEDO rămâne definitivă, guvernul sancţionat trimite Serviciului de Executări a Hotărârilor CEDO un plan de măsuri prin care se implementează decizia. Planul este apoi evaluat de Comitetul Miniştrilor de Externe din ţările membre ale Consiliului Europei.

Interviul integral al ministrului Justiţiei poate fi accesat aici.