Statul român, îngenuncheat în urma războiului hibrid rusesc. Expert de la Oxford: Jumătate din SRI ar trebui daţi afară

Rusia este expertă în război hibrid. O experienţă de 100 de ani pe care, în ultima perioadă, a folosit-o intensiv pentru a destabiliza UE. A folosit-o inclusiv în România, lucru pe care l-am văzut cu toţii din plin la alegerile prezidenţiale. Şi, dacă nu ne învăţăm lecţiile, vom fi izbiţi din nou, din ce în ce mai destabilizator.

Ruşii acţionează de ani de zile, însă primul mare atac a fost în timpul pandemiei, când ţara noastră a fost practic un fel de laborator. Fake news-uri lansate iniţial în România au fost apoi „exportate” la germani şi francezi. Tehnica, una simplă, metaforic vorbind: împroşti cât de mult „bălegar” pe pereţi şi ce rămâne lipit, repeţi. De ce? Simplu. Scopul ruşilor este să câştige războiul cu UE fără luptă armată, pur şi simplu prin dezinformare şi aşa-numitele "active measures", tehnica „rafinată”, dacă putem spune aşa, de-a lungul decadelor, a explicat Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală la Universitatea Oxford, în cadrul unui eveniment desfşurat joi la Timişoara de Federaţia Iniţiativa Timişoara şi VeDem Just, organizaţia lui Cristi Danileţ.

Ruşii nu şi-au propus nicidecum să îi facă pe români să iubească Rusia, ci să îi întoarcă împotriva Occidentului, împotriva Uniunii Europene. Să dezbine societatea, să creeze falii între oameni, căci o societate dezbinată va reacţiona mai greu. Pentru asta, ruşii speculează traumele istorice ale naţiunilor, le adâncesc, amplifică, stârnind ură şi resentimente în societate. Neîncredere în autorităţi, haos. La asta am asistat în perioada "Georgescu", a explicat expertul.

Ironic, ceea ce s-a întâmplat putea fi prevenit sau măcar minimizat dacă autorităţile române ar fi acţionat proactiv.

Războiul hibrid desfăşurat de ruşi

Corneliu Bjola a precizat că încă din 2015 a tras semnale în spaţiul public, inclusiv la nivel de MAE, avertizând asupra faptului că războiul hibrid se va intensifica, însă a fost ignorat. Mai exact, i s-a spus că românii au deja anticorpi la ruşi – probabil amintirea faptului că ruşii au adus comunismul la noi, a violurilor, furturilor etc. – însă, Rusia nu şi-a propus să îi facă pe români să o iubească, ci să-i învrăjbească contra UE şi pe unii contra altora, a punctat profesorul de la Oxford.

Balticii, în schimb, au ţinut cont de avertismentul lui. Şi-au creat strategii pentru a contracara proactiv măsurile acţiunii ruseşti, dezinformarea etc., au instruit oameni, au creat structuri capabile să demonteze narativele pe care ruşii le-au aruncat în spaţiul public, anticipându-le şi nelăsând spaţiul informaţional gol, cum au făcut autorităţile române.

Astfel, balticii n-au avut alegeri anulate, noi da. Pentru că balticii au anticipat şi contracarat. La noi însă, a fost politica struţului. Ruşii aruncau o dezinformare în spaţiul public, iar autorităţile române, în loc să o contracareze, tăceau, sperând că poate trece de la sine. Dar n-a trecut, doar s-a amplificat.

„Lumea se schimbă peste noapte. Tot ce credeai că e solid, ancorat, peste noapte se schimbă. Eram toţi foarte bucuroşi de reţelele sociale, că putem comunica rapid, dar au devenit foarte toxice şi vedeai câtă influenţă au. (…) Tema războiului hibrid a început să mă preocupe din 2015. Ce m-a frapat este faptul în care statele din estul Europei reacţionau la acest subiect. Am vorbit de ani de zile în România şi la autorităţi şi societăţii civile, şi se spunea că România are un fel de imunitate naturală la influenţa rusească, că am trecut prin nişte probleme şi nu trebuie să ne îngrijorăm.

Dar războiul hibrid nu este despre a te îndrăgosti de Rusia, ci a te face să urăşti altceva – NATO, UE. În schimb, alte ţări cu care am colaborat, ţările baltice, de exemplu, imediat au intrat în priză, dezvoltând expertiză, tehnologie. Nu aţi auzit de probleme cu interferenţa rusă în ţările baltice? Da, pentru că au început să se pregătească din 2015… Asta e cheia – războiul hibrid nu înseamnă să te îndrăgosteşti, ci să urăşti. Am vorbit în România din 2015, nicio reacţie. Ţările baltice – da”, a explicat Corneliu Bjola.

Profesorul a mai precizat că atunci când vorbim de războiul hibrid, trebuie făcută o distincţie între dezinformare, element important din războiul hibrid, dar mai sunt şi alte elemente.

„Războiul hibrid include sabotaje – Ikea a luat foc în Lituania, au fost probleme cu fabrici în Marea Britanie, problema de scrisori false, documente fabricate. Avem partea de wet affair – asasinate. Războiul hibrid înseamnă mai multe elemente. Dezinformarea este un element important şi este o dezinformare care poate avea loc vizibil, la vedere, şi o dezinformare care poate avea loc clandestin, mai puţin vizibil.

Când vorbim de cea deschisă, vorbim de agenţi de influenţă. Agenţii de influenţă nu sunt cei care sunt plătiţi tradiţional cu plicuri de bani pe care îi culeg de sub o piatră în parc, cum vedem în filme, sunt cei ce se folosesc în media – acei idioţi utili care sunt aliniaţi cu ideologia respectivă. Şi bineînţeles este acea propagandă oficială pe care o vedem pe canale oficiale, social media etc.”, a punctat expertul.

Corneliu Bjola a mai explicat că una din ţintele războiului hibrid este ruperea încrederii oamenilor în autorităţi, în cei din jur etc. Războiul hibrid are ca ţintă să deschidă rănile istorice din societăţi, să le amplifice.

„Când vorbim de război hibrid, există o anumită tradiţie istorică, nu e ceva inventat total nou. Cel mai citat autor e Sun Tzu, care clarifică în scris acest lucru: cea mai dorită victorie este să obţii victoria asupra adversarului fără luptă, fără să intri în luptă. Şi când a început această problemă, asta era teama mea – că România cedează fără luptă. Oarecum a intervenit o corecţie, dar nu e o corecţie ideală.

Mongolii erau şi ei foarte abili în arta hibridului. La ce erau buni mongolii? La atrocităţi – se foloseau de atrocităţi ca strategie de intimidare. Ei nu îşi acopereau atrocităţile, le făceau vizibile, le comunicau pentru a provoca o cedare. Barbariile din Ucraina nu se mai maschează, nu e nimic de ascuns, pentru că mesajul atrocităţilor pe care îl vedeţi la televizor e – să vă fie frică, ce vedeţi aici putem face şi la voi. Atrocitatea face parte din această tactică de intimidare.

Pentru Rusia să câştige fără luptă e esenţial. Pentru a se compara cu UE, trebuie fragmentată, trebuie să îi dezbini. Cred că pentru mulţi, ideea de război hibrid rusesc e că e ceva improvizat, început acum câţiva ani, cu câteva echipe de ruşi. Ruşii au o sută de ani de tradiţie în domeniul războiului hibrid, au expertiză”, a explicat Corneliu Bjola.

Cum operează Rusia

Artur Artuzov (1891 – 1937) a înfiinţat departamentul de dezinformare, avandu-l pe el şef al acestui departament. Primul lui obiectiv a fost operaţiunea „Încredere”.

În 1921, ruşii albi încercau să revină în Rusia şi era acea teamă că monarhiştii albi refugiaţi în Franţa vor mobiliza guvernele occidentale să atace Rusia. Pentru Artuzov, obiectivul era să îi împiedice pe monarhiştii din vest să se coaguleze şi guvernele vestice să nu intervină în Rusia. A înfiinţat o organizaţie în Moscova care pretindea că e foarte monarhistă, pentru a-i scoate la suprafaţă pe monarhişti, pentru a-i atrage şi pe cei din est. S-a predat operaţiunea asta până în anii ’80 în academiile ruse. Artuzov a sfârşit prost, în urma epurării staliniste; el şi câţiva dintre colaboratori au avut un sfârşit destul de ignobil, a afirmat profesorul.

Corneliu Bjola a subliniat că elevul lui Artuzov, Ivan Ivanovici Agayants, de origine armeană, el este cel care a stabilit cu ce ne confruntăm în momentul de faţă. E cel ce a trecut de la dezinformare, modul în care încerci să creezi neîncredere în organizaţiile ostile. El este cel ce a introdus termenul de „Măsuri Active”, de la Direcţia 8 KGB. A avut nişte operaţii foarte puternice. Ce a făcut el a fost să treacă ca strategie: obiectivul acestor măsuri active era să mapeze ţările din vest pentru vulnerabilităţi.

Germania era vulnerabilă cu războiul mondial, poveştile cu naziştii, şi de aici au început mii de măsuri active care încercau să prezinte guvernul german ca fiind controlat de neonazişti, tocmai pentru a slăbi încrederea în guvernul german, francezi etc. Erau cam 300 – 400 de măsuri active pe an; până în anii ’80, ruşii au lansat în jur de 3,5 miliarde de operaţiuni dedicate. Operaţiunile acestea au presupus 15.000 de lucrători.

„Când vorbim de Rusia, URSS, nu vorbim de ceva improvizat, vorbim de o tradiţie de 100 de ani cu care te lupţi”, a atras atenţia Corneliu Bjola.

Şi mai e ceva, a remarcat expertul, serviciile vestice, când se gândesc la spionaj, o fac în paradigma: „Trimiţi un spion, culege informaţii, mi le trimite înapoi”. La ruşi, era 75% măsuri active, 25% spionaj. Majoritatea activităţii era concentrată pe măsuri active.

Ce e o măsură activă rusă?

O măsură activă nu se bazează pe fapte, explică Bjola. Măsura activă e ceva ce se mulează pe o stare emoţională din societate, că are bază reală în societate sau nu, nu contează.

„O măsură activă rusă – România va trimite trupe în Ucraina. Are vreo bază reală? Nu. Dar se mulează pe starea emoţională din societate, o amplifică şi asta conduce la neîncredere în guvern: «A, mint!» Polarizare – astea sunt genul de măsuri active şi sunt greu de combătut”, a punctat expertul.

Cum combaţi o măsură activă de genul ăsta? Proactiv, asta e cheia.

Autorităţile române au adoptat politica struţului

„După Crimeea, alţii s-au pregătit, noi însă nu,” a atras atenţia expertul.

„O altă problema e să laşi spaţiul informaţional gol, că vedem, poate trece problema, poate se rezolvă… Trebuie să ai nişte oameni credibili în comunitatea în care sunt”, a arătat Corneliu Bjola.

Profesorul punctează că Suedia, de exemplu, are o instituţie de apărare psihologică a societăţii, înfiinţată acum 5-6 ani, cu cercetători tineri. Noi avem autorităţi care tac pentru că există o rezistenţă instituţională de „fiecare”.

„M-au invitat la MAE, am întrebat: «Avem vreo strategie?»” a declarat Bjola, întrebat de Epoch Times. Răspunsul MAE a fost că au o strategie. Care a fost… nu prea s-a văzut.

Balticii însă, în 2015, au luat problema în serios, imediat au început să dezvolte capacitate. Vorbeam cu ei – academici, diplomaţi – erau îngrijoraţi: „Noi nu ne permitem să credem că Rusia se va schimba”, a reamintit Corneliu Bjola.

Războiul hibrid se face cu val după val după val de dezinformare, iar dacă le laşi să treacă pe valurile acestea, rişti să acţionezi când e prea târziu, a subliniat profesorul.

„Uitaţi-vă şi la noi, în ultimele 3 luni, de câte ori s-a discutat de lovitură de stat. Dacă mai laşi valurile astea de dezinformare să te lovească în cap săptămână după săptămână, s-ar putea să nu mai fie doar retorică. Trebuie făcute scenarii proactiv. Trebuie monitorizat – care naraţiune creşte în înălţime, care explodează. Candidatul etc. După pandemie am spus că jumătate din SRI ar trebui daţi afară.” a concluzionat profesorul de la Oxford.